108 de ani de la primul zbor din lume cu un aparat mai greu decat aerul, efectuat de banateanul Traian Vuia

traian vuiaAstăzi se împlinesc 108 ani de la unul dintre cele mai importante momente din istoria aviaţiei. Mai precis, în 18 martie 1906, bănăţeanul Traian Vuia a realizat primul zbor autopropulsat (fără lansare cu ajutorul unei catapulte) cu un aparat mai greu decât aerul.

Traian_Vuia_portraitTaian Vuia s-a născut în 17 august 1872 în satul Surducu Mic, Austro-Ungaria, astăzi parte a judeţului Timiş. Liceul îl face la Lugoj şi încă din primii ani manifestă o atracţie spre mecanică şi fizică. După absolvirea bacalaureatului în 1892, Vuia pleacă la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică. Este nevoit să abandoneze cursurile din lipsa banilor. Se va înscrie la Drept și va practica în birouri de avocatură din Banat.

Rămâne însă fidel pasiunii sale legate de mecanica zborului şi începe să construiască primul său aparat, proiect pe care nu îl va finaliza, tot din cauza situaţiei financiare.

vuiaÎn vara anului 1902 pleacă la Paris pentru a căuta sponsorizări. Traian Vuia îşi trimite proiectul Academiei de Științe de la Paris în 16 februarie 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât și procedura de decolare. Academia îi respinge proiectul cu motivația că ar fi prea utopic.

Deşi se loveşte constant de scepticismul lumii ştiinţifice din acea perioadă, acesta obţine în 1903 brevetul de invenţie pentru aparatul numit “aeroplanul automobil”. În 1904 primeşte un alt brevet şi pentru un motor, destinat prototipului gândit de Vuia încă de când se afla la Lugoj.

Traian_Vuia_aircraftÎntr-un final, aparatul denumit Vuia I şi poreclit Liliacul, este finalizat în luna decembrie a anului 1905. Prototipul cântărea 250 de kilograme şi avea un motor de 20 de cai putere. În primăvara anului următor, pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dată, făcând istorie. După o accelerație pe o distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 metri, după care palele elicei s-au oprit și avionul a aterizat. Inventatorul Traian Vuia a intrat astfel în grupul select al pionierilor aviaţiei mondiale. Realizarea românului a fost relatată în presa internaţională, în ziare din Franţa, Marea Britanie sau SUA.

În timpul Primului Război Mondial, Traian Vuia a lucrat pentru Ministerul francez al Apărării. Împreună cu Victor Tatin, a construit o torpilă folosită cu succes de marina militară. După destrămarea Austro-Ungariei, devine din 1918 cetăţean francez.

multimediaJF122183965048d3cb22c28cdTraian Vuia a avut şi o activitate politică demnă de menţionat. La 4 august 1919 a fost inițiat în loja masonică pariziană Ernest Renan, împreună cu Alexandru Vaida-Voievod și cu ceilalți membri ai delegației Consiliului Naţional al Românilor din Transilvania şi Bant, participanți la Conferința de Pace de la Paris din acelaşi an. Cererea de iniţiere a grupului de români datează din 14 mai 1919, dată la care izbucniseră deja primele neînţelegeri în cadrul tratativelor dintre marile puteri şi delegaţia română, condusă pentru început de Ion I.C. Brătianu şi ulterior de Alexandru Vaida-Voevod. Delegaţii doreau astfel obţinerea unui sprijin suplimentar, fie el şi ocult, în favoarea formării României Mari. O dată cererea de intrare în masonerie primită, Maestrul venerabil al Lojii Ernest Renan o transmite la 24 mai 1919 Consiliului Ordinului, însoţită de o recomandare dintre cele mai călduroase: „Îmi permit să vă atrag atenţia binevoitoare asupra caracterului excepţional şi cu totul special al acestei cereri. Aceşti profani nu sunt decât de puţină vreme la Paris. Ei se vor reîntoarce după încheierea definitivă a păcii în România, unde anumite societăţi secrete funcţionează, dar unde francmasoneria nu există, şi unde, admişi în Ordinul nostru, ei se vor grăbi să constituie unul sau mai multe ateliere afiliate Marelui Orient al Franţei. Cererea lor este însoţită de certificatul de onorabilitate, cu caracter oficial, echivalentul cazierului lor judiciar. În plus, însuşi caracterul misiunii lor diplomatice îi pune la adăpost de orice suspiciune”.

Deşi a fost un adept al unirii românilor într-un singur stat, nu s-a ferit ulterior să critice proasta administrare a Bucureştiului. Într-o scrisoare din 1922, adresată avocatului George Dobrin, întâiul prefect al Lugojului de după Marea Unire, Traian Vuia scria următoarele rânduri: “Dacă guvernul din Bucureşti nu comite greşeli prea mari, nu se duce să danseze pe ghiaţă, ca măgarul, şi dacă o nouă comoţiune europeană nu zguduie din temelii România Nouă, de acum 20-30 de ani ne vom trezi balcanizaţi. După ce am avut frumosul vis de a debalcaniza pe fraţii noştri de dincolo de Carpaţi”. Deasemenea el a mai scris că visul unirii românilor bănăţeni cu ţara mamă a fost practic transformat într-o simplă “anexare deghizată” la vechiul regat.

traian_vuia_400De la succesul din 1906, Traian Vuia va mai breveta diferite invenții, printre acestea şi un generator de abur în 1925 şi două elicoptere între 1918 și 1922. La 78 de ani, se va întoarce grav bolnav în 1950 în România comunistă. Moare în acelaşi an în 3 septembrie la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. În memoria acestuia, localitatea unde s-a născut şi Aeroportul internațional din Timișoara îi poartă numele. Deasemenea, mai multe instituţii şi străzi din România se numesc astăzi Traian Vuia, în amintirea marelui inventator. Sursa: FrontPress.ro

Vuia_I_-_1906_(3)

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +10 (from 18 votes)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>