Toate intrările în Timișoara au fost împânzite cu indicatoare noi. Orașul folosește, pentru prima dată de la alipirea Banatului la România, cele patru limbi istorice; româna, germana, maghiara și sârbă.
În drumul spre titlul de Capitală Cultural Europeană, Timișoara va juca cartea multiculturalității, orașul fiind binecunoscut pentru numersoasele naționalități care au conviețuit aici de-a lungul istoriei. De scurt timp, cei care vizitează Timișoara, sunt întâmpinați la intrarea în oraș de noile indicatoare, în care numele este trecut în toate cele patru limbi istorice: română, germană, maghiară și sârbă: Timișoara, Temeswar, Temesvár, Темишвар.
Inițiativa municipalității este cu atât mai lăudabilă cu cât legea nu îi obliga la această schimbare. Se știe că în România, doar localitățile unde populația minoritară depășește 20 la sută, este obligatoriu afișajul bilingv. În cazul Timișoarei, lucrurile s-au schimbat radical în ultimul secol. Dacă în 1910, din cei 74.003 locuitori, 32.963 erau germani, 28.645 maghiari, 7.593 români și 3.490 de sârbi, astăzi, din cei peste 300.000 de locuitori, în proporție de peste 85 la sută sunt români.
“Timișoara a fost și este un oraș european. Dar mai cu seamă, este un oraș regional. Iar acest spirit trebuie să persiste aici. E absolut normal ca la intrări, numele orașului să apară cele patru limbi istorice. Până la urmă este locul prin care intră foarte mulți turiști străini. Multiculturalitatea orașului este una din cărțile de vizită cu care vrem să devenim Capitală Culturală Europeană”, a declarat Adrian Orza, viceprimarul Timișoarei.
Paradis etnic în capitala Banatului
Chiar dacă de-a lungul anilor au avut loc numeroase modificări demografice, la Timișoara, numeroasele etni au trăit în liniște și pace. Peste 20 de etni: printre care români, germani, maghiari, sârbi, evrei, bulgari, ucrainieni, slovaci, țigani, croați, turci, tătari, armeni, francezi sau mai nou italieni și arabi, au creat un mic Eldorado, iar capitala Banatului dorește să rămână un model de conviețuire pentru întreaga Europă.
“A existat o politică națională, prin care totul trebuia românizat. S-a ajuns acolo încât nici măcar în ziare nu se putea folosi denumirile localităților în alte limbi. A funcționat bine în anii 30, iar apoi a venit perioada lui Ceaușescu. E îmbucurător că Timișoara vrea să își respectă trecutul, cunoscut mereu pentru toleranță”, a declarat istoricul Ioan Szekernyes, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara.
De remarcat că este pentru prima dată prima dată de la alipirea Banatului la România, când denumirea Timișoarei apare și în altă limbă decât cea română.
De Ștefan Both – Adevarul