Presedintele de tranzitie al Ungariei, Laszlo Solyom, a murit la 81 de ani

Laszlo Solyom, un jurist care a ajutat la indrumarea Ungariei in tranzitia sa catre o democratie de piata libera dupa caderea comunismului in 1989, prezidand Curtea Constitutionala a tarii sale si apoi a servit ca presedinte din 2005 pana in 2010, a murit pe 8 octombrie in Budapesta. Avea 81 de ani. Marton Hovanyi, lector superior la Universitatea Eotvos Lorand, unde domnul Solyom a predat odata drept, a confirmat decesul, dar nu a precizat cauza, spunand doar ca a venit dupa o lunga boala.

Domnul Solyom, profesor de drept la Budapesta, a facut parte dintr-o generatie de intelectuali central-europeni care, incepand cu anii 1980, au pus bazele tranzitiei de la comunism prin formarea de organizatii neguvernamentale care au extins sfera societatii civice.

El a fost o figura de frunte in Cercul Dunarii, o coalitie de mediu care s-a opus barajelor si altor proiecte de-a lungul caii navigabile principale a tarii sale – o forma de protest mascat ca activism ecologic.

A fost membru fondator al Forumului Democrat Maghiar, care a aparut dupa 1989 ca principalul partid de centru-dreapta al tarii. Si a participat la Masa rotunda a opozitiei, o serie de intalniri pentru a planifica cadrele politice si juridice pentru Ungaria post-comunista.

Pana atunci, isi dezvoltase o reputatie pentru bursa sa inteligenta privind drepturile la confidentialitate, cunostinte care l-au facut sa fie o alegere evidenta de a fi unul dintre judecatorii fondatori ai Curtii Constitutionale a Ungariei, echivalentul Curtii Supreme a SUA. S-a alaturat acesteia in 1989 si un an mai tarziu a devenit judecator sef.

In acest rol, el a ajutat la ghidarea Ungariei catre statul de drept si drepturile individuale. Instanta a anulat pedeapsa capitala, a sustinut protectia vietii private si a aparat libertatea de exprimare.

O figura savant, rezervata, care a spus odata unui intervievator: „Nu imi fac prieteni usor”, domnul Solyom a parasit tribunalul in 1998, dornic sa se intoarca la activitatea sa academica.

Desi presedintia este, pe hartie, in mare parte ceremoniala si, in timp ce domnul Solyom a promis ca va fi „retinut” in functie, el s-a afirmat curand ca constiinta politica a tarii, demonstrand si intarind normele si obiceiurile despre care el a spus ca sunt necesare in o societate democratica sanatoasa.

Mandatul sau a coincis cu o perioada tumultoasa pentru tara. Economia sa crestea constant, iar in 2004 Ungaria a aderat la Uniunea Europeana. Presedintele George W. Bush, dornic sa-si gaseasca aliati europeni, a salutat Ungaria ca fiind un exemplu stralucitor de „Noua Europa”, spre deosebire de tari precum Germania si Franta, ai caror lideri il ridicasera pe domnul Bush pentru ca criticase invadarea Irakului.

Dar domnul Solyom a tinut Washingtonul la o distanta masurata. Cand domnul Bush a calatorit la Budapesta in 2006 pentru a marca cea de-a 50-a aniversare a Revolutiei Ungare — o revolta impotriva liderilor comunisti ai tarii, care a fost inabusita cu brutalitate de armata sovietica —, dl Solyom a sustinut o lupta impotriva terorii care a fost „in conformitate cu standardele internationale”. legea si pentru a onora drepturile internationale ale omului”, un comentariu pe care multi din mass-media l-au considerat ca pe o sapatura nesubtila la oaspetele sau.

Dupa zile de demonstratii, domnul Solyom a cerut domnului Gyurcsany sa demisioneze. El a refuzat si a supravietuit chiar unui vot de cenzura in Parlament. Domnul Gyurcsany a mai ramas in functie inca trei ani.

Episodul i-a intors pe multi maghiari impotriva clasei politice; intr-un sondaj national din 2006, dl Solyom a fost considerat cel mai de incredere politician al tarii, desi a obtinut doar 23 la suta aprobare.

Aproape in urma lui, cu 19 la suta, era Viktor Orban, un fost prim-ministru al carui partid, Fidesz, sustinuse candidatura domnului Solyom la presedinte in 2005. Insa, cand a venit momentul realegerii, in 2010, domnul Orban si-a aruncat-o. sprijin decisiv pentru un alt candidat, Pal Schmitt.

Domnul Orban si Fidesz, cu mesajul lor populist, anti-establishment, au dominat alegerile din acel an. Domnul Orban a revenit ca prim-ministru, functie pe care o detine si acum. In 2011, el a condus adoptarea unei noi Constitutii despre care dl Solyom a spus ca a erodat multe dintre garantiile pe care a petrecut decenii sa le construiasca.

„Procesul de redactare si-a pierdut demnitatea coborand la nivelul disputelor parlamentare comune”, a scris el in Heti Valasz, un ziar saptamanal. Dar, a adaugat el, „Ungaria va ramane printre democratiile europene chiar si sub noua Constitutie”.

Laszlo Solyom s-a nascut pe 3 ianuarie 1942, in Pecs, un oras din sudul Ungariei, fiul lui Ferenc Solyom, avocat, si al lui Aranka Lelkes.

Ca elev de liceu, a luat parte la proteste de strada in timpul Revolutiei Maghiare, desi a scapat de represaliile politice care au urmat. Ulterior, in calitate de presedinte, a refuzat sa dea un premiu de stat lui Gyula Horn, un fost prim-ministru care, in tinerete, sprijinise invazia sovietica din 1956.

Domnul Solyom a primit o diploma in drept in 1965 de la Universitatea din Pecs si un doctorat in drept in 1969 la Universitatea Friedrich Schiller din Jena, Germania de Est. S-a intors sa lucreze ca cercetator la Academia Maghiara de Stiinte.

Ulterior a predat dreptul la Universitatea Eotvos Lorand si la Universitatea Catolica Peter Pazmany, ambele din Budapesta.

S-a casatorit cu Erzsebet Nagy in 1966. Ea a murit in 2015. Ii lasa in supravietuire fiica sa, Beata Solyom; fiul sau, Benedek Solyom; 11 nepoti; si patru stranepoti.

Dupa ce a parasit mandatul, domnul Solyom a creat o bursa pentru tinerii cercetatori maghiari pentru a studia in strainatate. De asemenea, a devenit un critic de incredere al guvernului Orban, dar s-a retras treptat din viata publica, mai ales dupa moartea sotiei sale. Un om linistit religios, si-a petrecut ultimii ani traducand lucrari care trateaza dreptul canonic romano-catolic.