Intr-un experiment publicat in 1995, doua sute de indivizi se aflau pe benzile de alergare care porneau atunci cand o electroencefalograma a detectat ca incep sa simta somnolenta. La capatul benzii era o galeata plina cu apa. In cele mai extreme cazuri, au fost lipsiti de 99% din timpul de somn. Dupa cateva zile au inceput sa manance excesiv si totusi au slabit. Rata lor metabolica a crescut cu pana la 200% si aveau ulcere ale pielii. Sangele lor avea niveluri anormale de neurotransmitatori si hormoni, cum ar fi norepinefrina si tiroxona. In doua sau trei saptamani, toti au murit. Cercetarea a fost facuta cu sobolani de laborator, desigur, dar arata ca nu poti trai fara somn. Mai complicat este ca stiinta sa stie pentru ce este somnul.
Ca un animal sa inchida ochii si sa intre intr-o stare de inconstienta care il expune pericolelor noptii nu pare a fi o idee buna. Deci, din punct de vedere evolutiv, trebuie sa aiba vreo functie esentiala. Exista cateva specii care sunt capabile sa adormi pe jumatate, cum ar fi delfinii, care relaxeaza o emisfera cerebrala, inchizand ochiul pe acea parte, in timp ce cealalta ramane treaza. Altele, precum pasarile fregate pelagice, sunt capabile sa doarma zile intregi. Majoritatea insa au nevoie de un anumit numar de ore si daca nu sunt luate in acea noapte, vor fi luate in urmatoarea, cu o durata si intensitate mai mare.
Experimente la fel de extreme precum cel de la inceputul acestui articol nu pot fi facute cu oameni. De fapt, nici cu animale nu se mai pot face. Dar, avand in vedere faptele, in timp ce standardele etice erau mai putin exigente, concluzia generala este ca privarea de somn are un impact larg raspandit asupra organismului, de la abilitatile cognitive pana la felul in care mergi.
Din punct de vedere evolutiv, se pare ca somnul este foarte bine conservat, ceea ce presupune o functie de baza esentiala pentru viata.
Studiile la sobolani, de exemplu, au aratat ca cei carora nu li s-a permis sa doarma nu isi puteau aminti cum sa ajunga la locul de unde obtinusera mancare cu cateva ore inainte. O alta lucrare, aceasta cu oameni, a aratat anul trecut ca timpul de reactie la volan a fost mai mare la cei care nu dormisera cu o seara inainte decat la cei care au depasit nivelul permis de alcool. O investigatie, aceasta corelatie, a dezvaluit in urma cu cateva luni ca incidenta dementei in randul a 8.000 de functionari britanici la pensie a fost mai mare in randul celor care au recunoscut ca au dormit sase sau mai putine ore in ultimele decenii. O alta lucrare, aceasta de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, a aratat saptamana trecuta ca studentii care au dormit mai putin isi tin ritmul mai rau pe banda de alergare.
Profesorul Nick Franks la Imperial College London, care a participat la aceasta editie speciala a Science, subliniaza ca nevoia de a dormi trebuie sa aiba o baza biologica foarte puternica. „Din punct de vedere evolutiv, se pare ca somnul este foarte bine conservat, implicand o functie de baza esentiala pentru viata. Deci, atunci cand suntem lipsiti de somn, tot felul de lucruri legate de sanatatea si comportamentul nostru merg prost. Care este mecanismul de baza care urmareste cat de obosit este creierul si cand ar trebui sa intre in somn ramane un mare mister”, spune el.
Si este ca se stie mai multe despre cat de rau se simte sa nu dormi la creier decat cat de bine este sa o faci. Este unul dintre paradoxurile stiintei somnului: s-au acumulat dovezi despre consecintele negative ale privarii de somn, dar despre beneficiile unui somn bun de noapte exista mai multe ipoteze decat dovezi. Cel mai simplu si cel mai comun raspuns este ca, ca si alte parti ale corpului, creierul are nevoie sa se odihneasca dupa o zi grea in care a primit tot felul de stimuli. Problema cu aceasta analogie este ca activitatea creierului in timpul somnului nu se opreste, este doar diferita.
Creierul repeta in timpul somnului ceea ce s-a intamplat in timpul starii de veghe. Credem ca acest proces de reactivare permite intarirea treptata a amintirilor in timp.”
Cercetatoarea Gabrielle Girardeau, de la Institutul Fer a Moulin (Paris, Franta) este autoarea experimentului cu sobolanii care au uitat unde sa mearga sa caute hrana. „La oameni stim ca lipsa somnului este daunatoare amintirilor. La animale, aceasta privare afecteaza si consolidarea memoriei”, spune el intr-un e-mail. Si cunoscand efectul negativ al nu dormi, pozitivul de a face acest lucru este sustinut. Girardeau conduce un laborator axat pe modul in care somnul fixeaza ceea ce invatam.
„Practic, creierul repeta in timpul somnului ceea ce s-a intamplat in timpul starii de veghe”, spune omul de stiinta francez. „Credem ca acest proces de reactivare permite intarirea treptata a amintirilor in timp. In special, hipocampul, care este o structura cruciala pentru memoria evenimentelor contextualizate (ce, unde, cand s-a intamplat), reactiveaza tiparele neuronale de veghe in timpul somnului, in scurte evenimente coordonate numite ondulatii.” . Aceste valuri au fost cele cu care echipa lui Girardeau a interferat, astfel incat sobolanii sa nu-si aminteasca. „Aceste unde ajuta la intarirea amprentei amintirilor si, de asemenea, permit hipocampului sa comunice cu alte parti ale creierului, cum ar fi cortexul sau amigdala, pentru a asocia, de exemplu, o valenta emotionala pentru o memorie sau pentru a transfera detaliile acesteia in cortex pentru stocare pe termen lung. Si toate acestea nu se pot face daca esti treaz si stimulii din afara nu inceteaza sa vina.
Consolidarea amintirilor nu este singura misiune a somnului, desi este poate cea mai bine demonstrata. Laura D. Lewis este specializata in neuroimagini la Departamentul de Inginerie Biomedicala de la Universitatea din Boston (Statele Unite). „Neurostiinta somnului a aratat ca nu exista un singur motiv pentru care dormim: somnul are efecte incredibil de ample asupra creierului, afectand totul, de la procesele moleculare pana la cognitia la nivel inalt”, spune el.
Studiile cu rozatoare au aratat ca o varietate de metaboliti sunt eliminati in timpul somnului. Este cazul beta-amiloidului, care daca se acumuleaza si se aduna, pare legat de boala Alzheimer.
Un domeniu recent de cercetare la care lucreaza Lewis arata ca una dintre functiile somnului este de a elimina gunoiul din creier. „Studiile cu rozatoare au aratat ca o varietate de metaboliti sunt eliminati in timpul somnului”, spune Lewis. „Multi dintre acesti metaboliti sunt generati de neuroni in timpul starii de veghe, cand produc in mod natural diverse tipuri de molecule in timp ce consuma energie si isi indeplinesc functiile obisnuite. Este cazul beta-amiloidului, care daca se acumuleaza si se aduna, pare legat de boala Alzheimer”, adauga el.
Ceea ce au observat este un proces dublu: in timpul somnului, deseurile din activitatea creierului sunt evacuate de lichidul cefalorahidian si de lichidul interstitial, in timp ce neuronii produc mai putine deseuri decat atunci cand sunt treji. Este ca in cladirile mari de birouri, curatenia se face noaptea, cand restul muncitorilor nu sunt acolo. In acest sens, somnul ar mentine sanatatea fiziologica neuronala.
Deci, daca somnul are atat de multe beneficii, de ce dormim atat de putin si prost? Heather Schofield este co-fondatoare a Laboratorului de Dezvoltare a Comportamentului de la Colegiul Medina al Universitatii din Pennsylvania, SUA si cerceteaza dimensiunile sociale ale somnului. „Majoritatea studiilor de laborator au aratat efectele pozitive ale somnului”, spune el. Dar, in contributia sa la speciala Stiinta, el aminteste si ca indivizii, fie din cauza muncii, fie din cauza nevoilor personale, ar putea prefera sa doarma mai putin. „Unii oameni pot decide ca merita sa se compromita si sa doarma mai putin decat recomanda expertii.”
In Spania, numarul mediu de ore pe care adultii le dorm este de sapte ore. Dr. Javier Puertas, vicepresedintele Societatii Spaniole de Somn (SES) aminteste ca o treime dintre batrani dorm mai putin de atat si exista, de asemenea, o diferenta clara intre mediul rural si oras, unde locuitorii din oras dorm mai rau. „Visul poarta o imagine a activitatii neproductive. Exista o anumita mitologie ca oamenii inteligenti, productivi, de succes dorm mai putin”, spune Puertas. De asemenea, in tari ca aceasta, orele tarzii nu ajuta si utilizarea ecranelor a ajuns sa inrautateasca lucrurile.
