Rezultatele finale ale recensământului din 2011 sunt centrate în jurul declinului demografic al României și al exodului populaţiei tinere. NapocaNews a început să dezbată acest subiect încă din 2012 când prezentam pe baza rezultatelor parţiale corelate cu date de la Ministerul Muncii, lupta pe care o duc românii cu propria dispariţie, în contexul alegerilor politice. Sfârșitul României demografice este, de fapt, sfârșitul României, o ţară care va ajunge în următorii zeci de ani fără români.

INS a făcut o treabă excelentă în a sumariza rezultatele recensământului, cu grafice și concluzii. Este pentru prima oară când secuii nu mai apar în rezultatele recensământului, semn că cei care și-au declarat această etnie sunt doar câteva sute, poate câteva zeci. Cu cifrele în față, a vorbi despre secui, identitate secuiască sau ținut secuiesc este ca și cum ai vorbi despre pecengi, vizigoți, vandali, cumani sau avari. Adică doar un discurs politic, rupt de realitate.

Potrivit INS, populația României a scăzut de la 23 de milioane în 1990 la 20 de milioane în 2011. Este vorba de o scădere cu 13,3% și o scădere medie anuală de 0,7%. Este cel mai puternic declin demografic al unei țări din Europa. Factorii principali pentru această scădere sunt sporul natural negativ de 22.5%, influențat puternic nu doar de nașteri dar și de avorturi (România este pe locul 1 la avorturi în Europa și locul 2 în lume), dar și de creșterea absolut cataclismică a migrației externe de 77,5%. Scăderea populației față de anul 2002 de este 7.2%, cauzele fiind aceleași, cu aproximativ aceleași procente. De altfel, România se află și printre ţările cu cea mai mică durată medie de viaţă: 77,5 ani la femei și 70,1 ani la bărbaţi, faţă de media europeană de 83,2 ani la femei și 77,4 ani la bărbaţi.

. România și Ungaria sunt în topul avorturilor din Europa, alături de Rusia. Polonia și Irlanda, țări catolice unde avortul este interzis, ratele sunt foarte mici, dar și în Austria și țările din fostul bloc Iugoslav. Doar în anul 2008, în România au fost înregistrate 120.000 de avorturi, iar între 1990 și 1996, de la 900.000 de avorturi pe an până la 300.000.

Îmbătrânirea populaţiei este însă cel mai alarmant factor. La 100 de tineri (sub 15 ani), în România există 101.8 bătrâni (persoane peste 65 de ani), faţă de 48 în 1992. Dacă în 1992 erau 16.6 persoane vârstice pentru 100 de persoane cu forță de muncă (15-64 ani), acum sunt 23,7 persoane de peste 65 de ani. Asta înseamnă că la fiecare fiecare 4 persoane din câmpul muncii avem un pensionar, cu toate costurile aferente. În 20 de ani vom avea 1 pensionar la 2 persoane care muncesc, iar în 40 de ani vom avea un pensionar la fiecare angajat, adică un model social nesustenabil, care va duce fie la un crash economic al României, fie la nevoia de a accepta valuri de imigranți cu putere de muncă.

Se observă și un trend descrescător al unor minorităţi naţionale. Ungurii, de exemplu, reprezintă doar 6.5% din populație, față de 7,1% în 1992. Numărul ţiganilor s-a dublat la 3,3% din 1992. În județul Cluj, de exemplu, avem 14,7% unguri și 0,72% țigani. În municipiul Cluj-Napoca, 15,9% unguri și 0,3% țigani.

O altă statistică interesantă este cea a emigraţiei externe. Marea majoritate a românilor emigrează pe termen lung (peste 12 luni) în Italia (aproape 50%), Spania, Germania, Marea Britanie și Franța. De departe, țările latine sunt preferatele românilor, probabil și din cauza apropierii lingvistice și culturale. Este clar că majoritate românilor care emigrează provin din județele din Moldova: Bacău, Neamț, Iași, Galați, Suceava. Urmează apoi București, Cluj, Brașov, Prahova, Vrancea, Alba. Cea mai scăzută migrație se înregistrează în cel mai puternic județ din România, din punct de vedere economic și industrial, Ilfov. Tragedia este că majoritatea celor care emigrează din România au vârstele între 20 și 45 de ani, adică vârsta optimă de muncă.

România se află acum într-un buclă de eroare, cum se este denumită ea în informatică. Este clar că natalitatea scăzută și emigrația este rezultatul unor politici economice și sociale greșite, controlate exclusiv de factorul politic. Politica antinațională din România dus la aceste cifre, a generat declinul demografic al României. Partea de populație care este cea mai lovită, 20 – 45 de ani, este și singura care poate schimba această situație, prin implicare politică și prin vot. Dar exact acest sector se află în topul emigrației, lasând puterea de vot populației îmbătrânite, care nu are nicio miză în afară de pensie, care încă nu înțelege rolul democrației și al exercițiului demografic. Salvarea României se află în tinerii ei, dar ei sunt plecați în străinătate. Unhandled ErrorDe George Bara – NapocaNews