Matematica, este usor de iubit sau de urat. Cei care nu o indragesc ar putea avea totusi cosmaruri de a se prezenta la un test de matematica nepregatiti, chiar si la ani de la absolvire. Matematica este, prin natura sa, o materie abstracta si poate fi greu sa o intelegi daca nu ai un profesor bun care sa te ghideze.
Dar chiar daca nu te consideri un fan al matematicii, este greu sa argumentezi ca nu a fost un factor vital in evolutia noastra rapida ca societate. Am ajuns pe Luna din cauza matematicii. Matematica ne-a permis sa dezvaluim secretele ADN-ului, sa cream si sa transmitem electricitate pe sute de mile pentru a ne alimenta casele si birourile si a dat nastere computerelor si tot ceea ce fac ele pentru lume. Fara matematica, nu am fi acolo unde suntem astazi. (Si da, unii ar putea argumenta ca s-ar putea sa nu fi fost un lucru atat de rau.)
Indiferent, istoria noastra este bogata in matematicieni care ne-au ajutat sa avanseze intelegerea colectiva a matematicii, dar exista cativa remarcatori a caror munca si intuitie au impins progresul cu salturi si limite. Viziunea si descoperirile lor continua sa rasune de-a lungul veacurilor, reverberand astazi in telefoanele noastre mobile, sateliti, hula hoops si automobile. Am ales unii dintre cei mai remarcabili matematicieni a caror munca continua sa contribuie la modelarea lumii noastre moderne, uneori la sute de ani dupa moartea lor. Bucurati-va!
Isaac Newton (1642-1727)
Incepem lista cu Sir Isaac Newton, considerat de multi cel mai mare om de stiinta al tuturor timpurilor. Nu exista multe subiecte asupra carora Newton nu a avut un impact semnificativ – a fost unul dintre inventatorii calculului, a construit primul telescop reflectorizant si a ajutat la stabilirea domeniului mecanicii clasice cu lucrarea sa fundamentala, „Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. .” El a fost primul care a descompus lumina alba in culorile sale componente si ne-a dat cele trei legi ale miscarii, cunoscute acum sub numele de legile lui Newton. (S-ar putea sa va amintiti primul de la scoala: „Obiectele in repaus tind sa ramana in repaus, iar obiectele in miscare tind sa ramana in miscare daca nu sunt actionate de o forta externa.”
Am trai intr-o lume foarte diferita daca Newton nu s-ar fi nascut. Alti oameni de stiinta i-ar fi elaborat probabil cele mai multe idei in cele din urma, dar nu se stie cat de mult ar fi durat si cat de departe am fi ramas in urma fata de traiectoria noastra tehnologica actuala.
Carl Gauss (1777-1855)
Isaac Newton este un act greu de urmat, dar daca cineva poate reusi, acesta este Carl Gauss. Daca Newton este considerat cel mai mare om de stiinta al tuturor timpurilor, Gauss ar putea fi numit cu usurinta cel mai mare matematician vreodata. Carl Friedrich Gauss s-a nascut intr-o familie saraca din Germania in 1777 si sa dovedit rapid a fi un matematician stralucit. A publicat „Arithmetical Investigations”, un manual de baza care a expus principiile teoriei numerelor (studiul numerelor intregi). Fara teoria numerelor, ai putea sa-ti dai la revedere computerelor. Calculatoarele functioneaza, la cel mai elementar nivel, folosind doar doua cifre — 1 si 0, iar multe dintre progresele pe care le-am facut in utilizarea computerelor pentru a rezolva probleme sunt rezolvate folosind teoria numerelor. Gauss a fost prolific, iar munca sa despre teoria numerelor a fost doar o mica parte din contributia sa la matematica; ii puteti gasi influenta in algebra, statistica, geometrie, optica, astronomie si multe alte subiecte care stau la baza lumii noastre moderne.
Emmy Noether (1882-1935)
Nascuta Amalie Emmy Noether, Emmy Noether a fost o matematiciana germana cunoscuta pentru contributiile sale inovatoare la algebra abstracta si fizica teoretica.
Ea este cunoscuta in special pentru Teorema lui Noether, care stabileste o legatura fundamentala intre simetrii din fizica si cantitatile conservate. Aceasta teorema a avut un impact semnificativ asupra domeniului fizicii teoretice si este considerata o piatra de temelie a fizicii teoretice moderne.
Lucrarile lui Noether continua sa influenteze atat matematica, cat si fizica. Contributiile ei sunt fundamentale in diferite ramuri ale matematicii, cum ar fi algebra abstracta, geometria algebrica si topologia. Teorema ei ramane o piatra de temelie in fizica teoretica, oferind perspective profunde asupra legilor de conservare care guverneaza sistemele fizice.
Mostenirea lui Emmy Noether este o dovada a stralucirii, perseverentei si impactului de durata al ideilor ei asupra multiplelor domenii de studiu. In ciuda faptului ca s-a confruntat cu bariere ca femeie in mediul academic intr-o perioada in care aceasta nu era norma, munca lui Noether a lasat o mostenire de durata si continua sa inspire matematicienii si fizicienii pana in prezent.
John von Neumann (1903-1957)
John von Neumann s-a nascut Janos Neumann la Budapesta, la cativa ani dupa inceputul secolului al XX-lea, o nastere la timp pentru noi toti, pentru ca a continuat sa proiecteze arhitectura care sta la baza aproape fiecarui computer construit pe planeta astazi. In acest moment, orice dispozitiv sau computer pe care cititi acest lucru, fie ca este vorba de un telefon sau de un computer, parcurge o serie de pasi de baza de miliarde de ori in fiecare secunda, pasi care ii permit sa faca lucruri precum redarea articolelor pe internet si redarea videoclipurilor. si muzica, pasi care au fost ganditi pentru prima data de von Neumann.
Von Neumann a fost un copil minune care si-a primit doctoratul. la matematica la varsta de 22 de ani, in timp ce a obtinut o diploma in inginerie chimica pentru a-si linisti tatal, care era dornic ca fiul sau sa aiba o buna abilitate comerciala. Din fericire pentru noi toti, a ramas cu matematica. In 1930, a plecat sa lucreze la Universitatea Princeton cu Albert Einstein la Institutul de Studii Avansate. Inainte de moartea sa in 1957, von Neumann a facut descoperiri importante in teoria seturilor, geometrie, mecanica cuantica, teoria jocurilor, statistica, informatica si a fost un membru vital al Proiectului Manhattan.
In mod remarcabil, Von Neumann a propus o teorie a incalzirii globale cauzate de activitatea umana, observand ca Pamantul a fost cu doar 6 grade F (3,3 C) mai rece in timpul ultimei perioade glaciare. In 1955, el a scris: „Dioxidul de carbon eliberat in atmosfera de arderea carbunelui si petrolului de catre industrie – mai mult de jumatate din el in ultima generatie – ar fi putut modifica suficient compozitia atmosferei pentru a explica o incalzire generala a lumii cu aproximativ un grad Fahrenheit”.
Alan Turing (1912-1954)
Alan Turing a fost un matematician britanic care a fost numit parintele informaticii. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Turing si-a aplecat mintea la problema spargerii cripto-codului nazist si a fost cel care a dezlegat in sfarsit mesajele protejate de infama masinarie Enigma. Capacitatea de a incalca codurile naziste le-a oferit aliatilor un avantaj enorm si a fost ulterior creditata de unii istorici drept unul dintre principalele motive pentru care aliatii au castigat razboiul.
Pe langa faptul ca a ajutat la oprirea Germaniei naziste de la atingerea dominatiei mondiale, Turing a jucat un rol esential in dezvoltarea computerului modern. Designul sau pentru asa-numita „masina Turing” ramane esential pentru modul in care functioneaza computerele astazi. „Testul Turing” este un exercitiu de inteligenta artificiala care testeaza cat de bine functioneaza un program AI; un program trece testul Turing daca poate avea o conversatie prin chat cu un om si poate pacali acea persoana facandu-i sa creada ca si ea este o persoana.
Cariera si viata lui Turing s-au incheiat tragic cand a fost arestat si urmarit penal pentru homosexualitate. El a fost gasit vinovat si condamnat la un tratament hormonal pentru a-si reduce libidoul, pierzand si autorizatia de securitate. Pe 8 iunie 1954, Turing a fost gasit mort din cauza unei aparente sinucideri.
Contributiile lui Turing la informatica pot fi rezumate prin faptul ca numele sau impodobeste acum premiul de top al domeniului. Premiul Turing este pentru informatica ceea ce este Premiul Nobel pentru chimie sau medalia Fields este pentru matematica. In 2009, pe atunci prim-ministrul britanic Gordon Brown si-a cerut scuze pentru modul in care guvernul sau l-a tratat pe Turing, dar s-a oprit inainte de a emite o gratiere oficiala.
Benoit Mandelbrot (1924-2010)
Benoit Mandelbrot a ajuns pe aceasta lista datorita descoperirii geometriei fractale. Fractalii, forme adesea fantastice si complexe construite pe formule simple, auto-replicabile, sunt fundamentale pentru grafica pe computer si animatie. Fara fractali, este sigur sa spunem ca am fi cu zeci de ani in urma fata de ceea ce ne aflam acum in domeniul imaginilor generate de computer. Formulele fractale sunt, de asemenea, folosite pentru a proiecta antene pentru telefoane mobile si cipuri de computer, care profita de capacitatea naturala a fractalului de a minimiza spatiul pierdut.
Mandelbrot s-a nascut in Polonia in 1924 si a trebuit sa fuga in Franta impreuna cu familia in 1936 pentru a evita persecutia nazista. Dupa ce a studiat la Paris, s-a mutat in SUA, unde si-a gasit o casa ca IBM Fellow. Lucrul la IBM a insemnat ca avea acces la tehnologie de ultima ora, ceea ce i-a permis sa aplice abilitatile de strangere a numarului ale computerului electric la proiectele si problemele sale. In 1979, Mandelbrot a descoperit un set de numere, numit acum multimea Mandelbrot. Intr-un documentar intitulat „The Colors of Infinity”, scriitorul de science-fiction Arthur C. Clarke a descris-o drept „una dintre cele mai frumoase si uluitoare descoperiri din intreaga istorie a matematicii”. Aflati mai multe despre pasii tehnici din spatele desenului setului Mandelbrot.
Mandelbrot a murit de cancer pancreatic in 2010.
Maryam Mirzakhani (1977-2017)
Maryam Mirzakhani a fost un matematician iranian cunoscut pentru munca sa vizionara in domeniul geometriei complexe si, in special, pentru contributiile sale la studiul spatiilor de module ale suprafetelor Riemann.
Ea a facut istorie in 2014, cand a devenit prima iraniana si prima femeie care a primit prestigioasa medalie Fields, considerata in general cea mai mare onoare in matematica. Munca ei a combinat perspective din diverse domenii ale matematicii, inclusiv geometria hiperbolica, topologia si dinamica, si a avut implicatii nu numai in matematica pura, ci si in fizica teoretica si alte domenii.
Munca ei s-a remarcat prin creativitatea si eleganta sa singulara si pentru modul in care a dezvoltat tehnici inovatoare pentru studiul geometriei. In mod tragic, ea a murit in 2017, la varsta de 40 de ani, dar contributiile ei continua sa inspire comunitatea matematica, in special pe cei interesati de intersectiile geometriei, topologiei si analizei complexe.
