Fara bugete generale noi in vedere si cu scenariul previzibil al unei prelungiri, guvernul lui Pedro Sanchez a prezentat noul plan bugetar trimis la Bruxelles. Actualizat cu ultimele date macroeconomice bazate pe recenziile INE, si inconjurat de un oarecare optimism, asa cum subliniaza Airef pentru neconsiderarea riscurilor in scadere, Ministerul Economiei prevede o crestere de pana la trei zecimi pentru prognozele PIB in 2023 (2,4%) si doar o revizuire descendenta de patru zecimi pentru urmatorul an fiscal 2024 (2%).
Si nu doar previziunile privind PIB-ul sunt optimiste. Sunt si rata somajului – 10,9%, cu crearea a 700.000 de locuri de munca cu norma intreaga intre 2023 si 2024 – sau cele referitoare la deficit si datoria publica, ale caror previziuni sunt de 3,9%, respectiv 3% – in cazul datoriei. , pentru 2023 si 2024 – si 108,1% si 106,3% din PIB pentru acesti doi ani, ceea ce, in opinia Guvernului lui Pedro Sanchez, este „reflectarea imbunatatirilor structurale si a politicilor progresive ale actualului Executiv in exercitiu .
Ceea ce nu precizeaza Guvernul – desi apare in scrisul mic al documentului trimis in Europa – este presiunea fiscala care este anticipata pentru acest plan bugetar si care va ajunge sa fie canalizata prin impozitele curente pe venit si avere , si este chiar posibil ca acesta sa inceapa deja sa fie impozitat prin Mecanismul de Echitate Intergenerationala, prin pensii.
Este o presiune fiscala care, pe hartie, este predeterminata de o crestere de 0,5% a PIB, in jur de 7.000 de milioane de euro, ceea ce contrasteaza cu informatiile inexistente pe care solicitarile pe care partidele independentiste si nationaliste le fac Guvernului in schimb . pentru votul lor in favoarea investirii. In plus, documentul include si o suma a elementelor de cheltuieli curente de 9.000 de milioane de euro, atribuite dezvoltarii fondurilor Next Generation, care in principiu contravine Regulamentului Planului de Recuperare si Rezilienta.
Guvernul intentioneaza sa creeze 700.000 de locuri de munca
Guvernul afirma ca prognozele transmise in termen la Bruxelles au tinut cont de contextul international si geopolitic, precum si de contextul cresterii ratelor dobanzilor de catre Banca Centrala Europeana . Cu toate acestea, postul de cheltuiala referitor la salariul functionarilor publici si al pensionarilor nu este modificat, in conditiile in care Executivul estimeaza ca va exista o contributie mai mare din partea cererii internationale si a serviciilor non-turistice.
Nu degeaba, acestia revizuiesc in scadere cifra PIB-ului pentru 2024, pe baza incetinirii economiei europene , anuntand insa o functionare excelenta a pietei muncii si o capacitate de finantare a sectorului extern de 3,5%, ceea ce -conform Executivului. mentine- ne plaseaza cu o capacitate suficienta pentru a reduce pozitia datoriei nete sub 60%.
In opinia Guvernului, exista elemente de evaluare ca cererea interna – consumul si investitiile – va creste in 2024 si, prin urmare, va creste peste restul economiilor dezvoltate, oferind incredere, certitudine si credibilitate.
Intre timp, Guvernul nu explica nici ce se va intampla cu masurile covid – acestea expira in decembrie 2023 -, subliniind in acelasi timp raspunsul bun la contributia de colectare a impozitelor precum plasticul , averile mari si impozitele pe companiile energetice si bancare.
Una lectura «optimista»
La abia o ora dupa ce a aflat opinia Guvernului, Autoritatea Independenta de Responsabilitate Fiscala si-a adaugat criteriile, incepand cu avizarea previziunilor macroeconomice ale Planului de redresare, clarificand ca aceasta avizare nu este pentru bugetul general al statului.
Organizatia prezidata de Cristina Herrero, succesorul in functie al lui Jose Luis Escriva, actualul ministru al Securitatii Sociale, considera „optimista” cresterea cererii interne asteptate de Guvern, avand in vedere inasprirea conditiilor de finantare a economiei – efectul care dureaza cel putin 18 luni pentru a fi apreciat -, sfarsitul valabilitatii masurilor de atenuare a impactului inflatiei si inrautatirea increderii afacerilor si gospodariilor.
In zona preturilor, pe langa un scenariu care propune o crestere a deflatorului PIB mai mare decat cele estimate de Airef, institutia se adanceste in incertitudinea asociata contextului geopolitic din cauza razboiului din Ucraina, dar si a conflictului . intre Gaza si Israel, precum si slabiciunea Chinei .
Rata de referinta
Airef pune accent si pe Raportul privind situatia economiei, ale carui rezultate nu sunt cunoscute public, care ar contribui la stabilirea unei rate de referinta, fundamental necesara pentru ca comunitatile autonome sa isi pregateasca bugetele, intrucat exista un risc din acele administratii teritoriale isi pregatesc bugetele cu singura referinta la soldul bugetar, si fara a tine cont de ce parte din veniturile pe care le vor avea in 2024 este temporara, ceea ce le-ar permite sa creasca cheltuielile primare net de masurile privind veniturile, fara PRTR ( Recuperare, Transformare si Rezilienta) si fara initiativa REACT-EU, aproximativ 7%, respectiv 9%.
Economistul Lorenzo Bernaldo de Quiros exprima aceasta ingrijorare pentru OBIECTIV . Presedintele si partenerul firmei de consultanta Freemarket ii lipseste o mai mare transparenta in calea veniturilor si a cheltuielilor pentru a concluziona ca ritmurile de crestere economica vor fi ca cele anticipate de Guvern.
Pentru ca, pe de alta parte – sustine Bernaldo de Quiros – datele par a fi prea optimiste si nu tin cont de „intarzierile politicii monetare si persistenta ratelor lungi care dauneaza consumului si investitiilor private”. Ceva pe care doar buna executie a fondurilor europene l-ar putea schimba. Economistul sustine: „Ma tem ca continuam cu aceeasi opacitate despre care vorbea FMI cu zile in urma cand se referea la fonduri. El adauga ca „nu exista nicio certitudine” cu privire la dezvoltarea si impactul sau .
Pe langa faptul ca reitereaza necesitatea sa intreprinda consolidarea fiscala cu un program multianual detaliat , Hernandez de Cos mai afirma ca nu putem exclude o crestere negativa in trimestrul al treilea , cu un element suplimentar la scenariul macroeconomic, precum noul razboi in East Medium, imprejurare care nu va contribui nici la stimularea increderii, nici a consumului.
