In 1989, inginerul britanic de calculatoare Tim Berners-Lee a promovat un protocol pentru transferul de hipertext intre computere interconectate care ar democratiza comunicatiile. Astfel, World Wide Web (continutul) si Internetul (infrastructura) au revolutionat accesul la informatii si comunicatii. De atunci, angajatorii si muncitorii au avut noi canale de comunicare care au generat un proces neincetat de schimbare la locul de munca.
Tranzitia digitala si lumea muncii
Inainte de extinderea tranzitiei digitale, organizarea muncii a mentinut tipare care astazi par antediluviane. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca au mers fizic la birourile de angajare pentru a afla despre ofertele de munca prin panourile lor de buletin.
In 1994, a fost creata EURES (Serviciile europene de ocupare a fortei de munca), reteaua europeana de cooperare a serviciilor de ocupare a fortei de munca , cu scopul de a facilita libera circulatie a lucratorilor.
Acest lucru a determinat lansarea proiectului SISPE (2003), cu scopul de a interconecta sistemul informational al serviciilor publice de ocupare a fortei de munca pentru a integra si a face schimb de informatii.
Pana atunci, se aplicau proceduri lente de impartasire a informatiilor care impiedicau unitatea autentica pe piata muncii, in care comunicarea prin fax a devenit cea mai raspandita tehnologie. Astfel, ofertele de munca de obicei expirau inainte de a fi procesate.
Alte instrumente de comunicare, precum avizierul reprezentantilor sindicatelor, au fost depasite de email sau retelele de socializare. Mai mult, in companii s-au deschis noi forme de lucru la distanta si de reorganizare a proceselor prin digitalizare.
Dincolo de toate acestea, este incontestabil ca economia digitala a promovat un proces de distrugere creativa a cadrului legal al relatiilor de munca pentru a le adapta la digitalizare si astfel sa aiba un model socio-tehnologic in care noile forme de munca raspund standardelor de calitate. in locuri de munca realizate pana in prezent.
Decalajul digital si munca
Prezentul digitalizarii pietei muncii este conditionat de trei aspecte fundamentale:
- Eliminati decalajele digitale.
- Imbunatatiti abilitatile cetatenilor.
- Pastrati drepturile muncii care ar putea fi afectate de tehnologie.
Indicele economiei si societatii digitale (DESI) corespunzator anului 2022 ne permite sa cunoastem progresul digital in functie de patru dimensiuni:
- Indicatorul de competente digitale al capitalului uman.
- Infrastructuri digitale.
- Integrarea tehnologiei digitale.
- Servicii publice digitale.
In 2022, s-a obtinut locul sapte in clasamentul tarilor UE datorita liderului sau in conectivitate (locul al treilea), imbunatatirea serviciilor digitale publice (locul cinci, cu 73% dintre utilizatorii de internet), progresul in ceea ce priveste competentele digitale ale sale. capitalul uman (locul al zecelea) si progresele in integrarea tehnologiei digitale (locul unsprezece).
Ca punct de plecare, Digital Compass 2030: abordarea Europei de a indeplini obiectivele Deceniului Digital, un proiect al Comisiei Europene de confruntare si depasire a diferitelor decalaje digitale.
Pe de o parte, este vorba de a face sa dispara decalajul dintre zonele urbane bine conectate si zonele rurale si mai indepartate. Pe de alta parte, pentru a elimina decalajul dintre cei care pot beneficia pe deplin de un spatiu digital imbogatit, accesibil, securizat, cu o gama larga de servicii, si cei care nu pot. Afecteaza decalajul persistent dintre companiile care pot profita de intregul potential al mediului digital si cele care nu sunt inca complet digitalizate. Si avertizeaza asupra saraciei digitale care afecteaza diferite grupuri vulnerabile si impiedica oportunitatile de telemunca.
Digitalizarea lucratorilor
Recalificarea lucratorilor nu este o optiune. Este esential sa ne adaptam la realitatea digitala a cerintelor afacerilor. Tehnologii precum big data , inteligenta artificiala sau cloud computing reprezinta o parte din marile puncte slabe ale capitalului uman in companii.
Acest lucru reiese clar din indicele DESI 2022. Infruntarea acestei provocari este esentiala pentru ca companiile sa nu-si riste competitivitatea din cauza lipsei de adaptare digitala.
Merita sa ne amintim aici de angajamentul bugetar pe care l-a asumat Europa prin Mecanismul de redresare si rezilienta, si in special prin Planul de redresare, transformare si rezilienta, care este structurat in conformitate cu orientarile europene pentru a obtine finantare in acest scop.
In ambele cazuri, este avuta in vedere necesitatea de a promova alternative de reciclare sau de recalificare profesionala in competente digitale , fie pentru lucratorii activi, fie pentru cei aflati in cautarea unui loc de munca. Sau initiative de a invata noi abilitati pentru a obtine oportunitati mai bune si mai mari de a accesa un loc de munca.
Provocarea digitalizarii si angajamentul european
Conform datelor Ministerului Industriei, Comertului si Turismului din septembrie 2022, exista 2.935.541 IMM-uri, care angajeaza 64,22% din populatia activa (10.841.785 persoane) si 5.183 companii cu 250 sau mai multi lucratori, care angajeaza 35,78% din populatie activa (6.040.308 muncitori). Provocarea va fi de a oferi acestui capital uman abilitati digitale pentru a face fata viitorului.
Raportul Going Digital, The Challenges Facing European SMEs (2019) dezvaluie ca IMM-urile sunt mai digitalizate decat cele din alte tari, ele considera digitalizarea o prioritate si o pretuieste pozitiv, chiar daca aceasta implica disparitia unor locuri de munca. Acesta este motivul pentru care solicita imbunatatiri ale competentelor digitale ale lucratorilor, precum si investitii in tehnologie.
Pe de alta parte, intr-o Europa care a fost transformata digital, UE si-a stabilit obiective pentru a atinge in 2030 urmatoarele:
- Cel putin 78% din populatia intre 20 si 64 de ani are un loc de munca pana la acea data.
- Cel putin 60% dintre adulti participa la activitati de formare in fiecare an.
- Ca cel putin 80% dintre persoanele cu varsta intre 16 si 74 de ani au abilitati digitale de baza.
Odata cu indeplinirea acestor obiective, scopul este de a realiza incluziunea si participarea cuprinzatoare in societate si pe piata muncii a cetatenilor Europei.
Va fi necesar sa avem mai multi si mai buni profesionisti digitali : dezvoltatori de software , creatori de continut digital, analisti de date mari , experti in marketing digital , YouTuberi , influenti sau streameri , printre altii.
Protectia lucratorilor impotriva transformarii digitale
Aceasta protectie incepe din momentul accesului la angajare prin avertizare ca luarea deciziilor bazata pe utilizarea algoritmilor pentru prelucrarea automata a datelor nu trebuie sa incalce drepturile fundamentale ale lucratorilor. Si asta pentru ca, uneori, luarea deciziilor legate de selectia si angajarea personalului, precum si viata profesionala sau incetarea raportului de munca, este retrogradata in tehnologie.
In acest fel, masina sau inteligenta artificiala ia autonom sau semi-autonom decizii care ii afecteaza pe angajati. Dar un algoritm este inca un set de operatii programate de fiinte umane folosind coduri matematice. Si acel limbaj unic poate necesita judecata unei fiinte umane pentru a evita prejudecatile discriminatorii. In consecinta, rezolvarea problemelor nu este acelasi lucru cu alegerea dintre solutiile unei probleme.
Ca cadru pentru protejarea drepturilor digitale ale lucratorilor, Legea organica 3/2018, din 5 decembrie, privind protectia datelor cu caracter personal si garantarea drepturilor digitale, include asa-numita Carte a drepturilor digitale, care recunoaste drepturile in domeniul digital. epoca si dreptul de acces universal la internet.
Acest document aprofundeaza, de asemenea, in aspecte precum dreptul la securitate si educatie digitala si limiteaza exercitarea puterii de management si control al afacerii in utilizarea dispozitivelor digitale la locul de munca, in comparatie cu utilizarea dispozitivelor de supraveghere video si de inregistrare. la locul de munca sau cand utilizati sisteme de geolocalizare. Toate acestea pentru a pastra dreptul lucratorului la intimitate in conformitate cu doctrina constitutionala.
Nimeni nu contesta acum ca modelul clasic de relatii industriale care a inspirat Statutul Muncitorilor va avea un caracter din ce in ce mai rezidual. Filosofia prezentei fizice zilnice la locul de munca in timpul unei zile de lucru mai mult sau mai putin rigide, sau a recompenselor de pensionare pentru cei care isi incheie viata profesionala in aceeasi companie in care si-au inceput dezvoltarea profesionala, a fost depasita de economie digitalizata. Va fi necesara o mare flexibilitate pe piata muncii pentru a facilita mobilitatea intre diferite sectoare.
