Ratificarea unui nou fond anticriza, care sa beneficieze de o putere de actiune mai accentuata, nu va face altceva decat sa lanseze o dezbatere si mai aprinsa in cadrul zonei euro, deoarece nu toate tarile membre sunt de acord cu punerea banilor laolalta si utilizarea lor sub forma de imprumuturi acordate tarilor in dificultate.
Punctul de plecare in introducerea euroobligatiunilor in zona euro va fi reprezentat de un studiu de fezabilitate al Comisiei Europene, el fiind considerat de majoritatea economistilor ca singura cale de a le garanta pietelor ca tari precum Italia nu vor agrava situatia generala.
Toate incercarile fara precedent ale guvernelor acestor tari si ale Bancii Centrale Europene (BCE) de a le scoate din criza actuala s-au soldat numai cu esecuri, iar acum pana si tarile cu o situatie foarte buna sunt amenintate.
Criza datoriei care a inceput in Grecia la sfarsitul lui 2009 a implicat acordarea unor imprumuturi de 365 de miliarde de euro, a scos in evidenta problemele Uniunii Europene si a afectat pietele bursiere din intreaga lume.
Repetatele esecuri ar putea chiar sa prevaleze asupra refuzului liderilor europeni de a construi o uniune fiscala dupa modelul american si de a renunta la controlul asupra bugetelor lor nationale.
“Numai Germania ar putea inversa dinamica prabusirii europene”, a estimat investitorul George Soros intr-un articol aparut in cotidianul Handelsblatt si citat de Bloomberg.
“Germania si alte tari cu ratingul AAA trebuie sa aprobe un fel de regim de euroobligatiuni. In caz contrar, zona euro se va autodistruge”, a adaugat Soros.
Pentru moment, tarile europene asteapta punerea in aplicare a deciziei de imputernicire a Fondului European de Stabilitate Financiara (FESF) de a cumpara titluri de stat de pe piata secundara, de a acorda credite de precautie si de a recapitaliza banci.
Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy, care vor avea o intrevedere bilaterala pe 16 august, intentioneaza sa fixeze pentru sfarsitul lunii septembrie transferul responsabilitatii BCE de a achizitiona titluri de stat catre FESF.
Insa “Cancelarul de Fier se opune euroobligatiunilor”, titra publicatia Die Welt in decembrie, cand Merkel a amanat discutiile privitoare la acest subiect. Chiar si la ora actuala, euroobligatiunile sunt ceva “tabu, periculoase si de nedorit” in opinia lui Merkel, asa cum a declarat purtatorul sau de cuvant, Norbert Barthle, in fata Parlamentului pe 5 august.
“In Europa, trebuie sa impiedicam statele individuale sa se mai refinanteze cu obligatiuni: avem nevoie de obligatiuni europene”, a punctat Juergin Trittin, unul dintre liderii Verzilor.
“Acesta este singurul mod in care vom stopa definitiv specula impotriva tarilor aflate in criza si imaginea permanenta in care Merkel si Sarkozy o tin din summit in summit”, este de parere Trittin.
Ultimele sondaje arata ca Verzii si aliatii lor social-democrati, care la randul lor sustin euroobligatiunile, ar castiga in fata coalitiei (de guvernare) conduse de Merkel daca s-ar organiza alegeri imediate.
La o solicitare a Parlamentului European, executivul de la Bruxelles va face public, pana la finele acestui an, un raport despre cum ar putea ajuta punerea in comun a fondurilor de imprumut o uniune monetara pe care pietele nu o mai vad ca fiind foarte puternica.
Acest raport va stabili daca euroobligatiunile “pot contribui la disciplina fiscala si la majorarea lichiditatilor de pe piata europeana de obligatiuni, astfel incat tarile care se bucura de o incredere mare sa nu suporte o majorare a costurilor de imprumut”, a explicat comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn.
In prezent, Comisia Europeana are in vedere doua optiuni: transformarea FESF si a succesorului sau, Mecanismul European de Stabilitate, care va aparea la jumatatea lui 2013, intr-un agent care sa ofere imprumuturi tuturor tarilor din zona euro sau emiterea de obligatiuni comune.
FESF, care este condus de un fost ministru german de Finante, Klaus Regling, ar mai avea nevoie de inca 2.000 de miliarde pentru a putea alunga speculatorii din Italia si Spania.
“Ceea ce avem noi nevoie este un fel de fond monetar european care sa poata intra in functiune si sa stabilizeze sistemul, cu sprijinul bancii centrale”, a observat Thomas Mayer, economist-sef al Deutsche Bank AG.
