Viitorul banilor se joaca in arena digitala. De cand Satoshi Nakamoto a creat bitcoin in urma cu mai bine de un deceniu, greutatea criptomonedelor a crescut pentru a atinge niveluri greu de imaginat in urma cu doar un deceniu. Nu numai ca au castigat greutate, popularitate, proiectie si o valoare care i-a facut obiect de dorinta in randul speculatorilor interesati sa profite de volatilitatea lor. De asemenea, si poate ca aceasta este o consecinta la fel de cruciala, a fortat state si organismele de reglementare, cum ar fi bancile centrale sau Rezerva Federala a SUA, sa se apuce de treaba si sa se lanseze in sarcina complexa de a-si asigura propriii bani digitali.

Ei o fac. Este evident faptul ca mecanismul institutional este in vigoare de ceva timp pentru a testa posibilitatile banilor digitali oficiali; Dar nu este mai putin adevarat ca ritmul sau este lent, ezitant, marcat de criptomonede private si cu ochii pe ceea ce fac vecinii.

Mai mult decat o dorinta autentica de adaptare la un scenariu in care comertul electronic joaca un rol din ce in ce mai mare, angajamentul organismelor de reglementare fata de banii digitali pare motivat de aparitia criptomonedelor sau de dorinta de a nu slabi pe plan international. Dupa cum recunoaste insasi rezerva americana, a ramane in asteptare si a renunta la un „dolar electronic” ar putea ajunge sa submineze suprematia tarii pe pietele mondiale .

Binecuvantat status quo

Poate ca principalul handicap al banilor digitali pentru organizatii precum bancile centrale este insa ca le obliga sa se confrunte cu dezbateri complexe. Si provocari. Provocari considerabile. Pe masa sunt intrebari de o asemenea profunzime precum impactul pe care l-ar putea avea banii digitali asupra sistemului financiar, securitatea acestuia, rolul bancilor centrale in sine, confidentialitatea tranzactiilor sau chiar provocarea tehnologica pe care ar presupune implementarea sistemului . sistem.

Schimbarea status quo-ului, dupa cum stim, nu este o sarcina usoara.

In incercarea de a calibra dezbaterea , cu cateva zile in urma, Rezerva Federala a SUA (Fed) a publicat un raport cu avantajele si dezavantajele furnizarii unui dolar digital ipotetic. Pe aceeasi cale, in Europa, Banca Centrala si-a dat aprobarea in vara pentru „initia fazei de cercetare a unui proiect euro digital”. Cel mai devreme, data extrasa de la Bruxelles pentru ca euro digital sa devina realitate este 2026. Mult mai avansata este China, care a inceput deja sa testeze propria versiune electronica a yuanului in unele regiuni si a activat diferite initiative pentru a-si promova radacinile. , de la premiile Loterie la crearea unui portofel digital (e-CNY).

In paralel cu implementarea propriilor monede, autoritatile avanseaza si in raspunsul lor la criptomonede. Daca implementarea diferitelor active difera mult de la o tara la alta, acelasi lucru este valabil si pentru relatia lor cu criptomonede. In septembrie, de exemplu, Banca Populara Chineza (PBC) a trantit pumnul pe masa declarand ilegale tranzactiile, mineritul si chiar publicitatea. Rusia si India stau intr-o linie similara. In Europa, inclusiv in Spania, autoritatile au optat pentru regularizarea criptoactivelor, clarificand — in cazul Spaniei — aspecte precum impozitarea acestora.

Ce e pe masa? Atat in ​​Europa, cat si in Statele Unite, ceea ce isi propun autoritatile de reglementare este crearea unei monede digitale a bancii centrale (CBDC) , o moneda digitala sustinuta de o banca centrala. Spre deosebire de banii pe care ii mutam la plata cu cardul, parte a ofertei monetare si pentru care rolul bancilor comerciale este decisiv, un euro digital ar fi bani publici „puri”, la fel ca bancnotele fizice pe care le poti avea acum in portofel. . Marea sa diferenta in ceea ce priveste criptomonedele descentralizate, precum Bitcoin, Ethereum sau chiar stablecoins-urile care au aparut pentru a evita volatilitatea, este ca ar fi emisa de Eurosistem si ar oferi securitatea banilor sustinut de Banca Centrala.

Banii digitali – acestia sunt responsabili pentru repetarea activa si pasiva de la BCE – nu vor inlocui numerarul, dar incearca sa ofere cetatenilor servicii in viata de zi cu zi pentru achizitiile lor electronice. In cazul Europei, de exemplu, unul dintre obiective este tocmai acela de a mentine primatul monedei fata de alte modalitati de plata. „Ne-ar proteja, de asemenea, de riscul ca o metoda de plata digitala publica sau privata emisa si controlata din afara zonei euro ar putea inlocui in mare masura metodele nationale de plata existente”, sustine Banca insasi.

De ce fac ei pasul? Autoritati precum Banca Centrala Europeana sau Fed, din Statele Unite, au decis sa faca o miscare intr-un scenariu marcat de mai multi factori. Principalul, poate, este cresterea operatiunilor de vanzari electronice si pierderea in greutate a numerarului, fenomen care se inregistreaza de ani de zile si acum a fost intarit de pandemie.

In anumite tari, Sondajul national privind utilizarea numerarului, de exemplu, arata ca 54,1% dintre cetateni opteaza pentru cardul de debit ca mijloc de plata preferat. Cei care opteaza pentru cash reprezinta 35,9%, departe de cei 80% pe care i-au reprezentat in 2014.

In Suedia, platile in numerar au reprezentat mai putin de 9% din tranzactiile cu amanuntul in 2020. Tocmai pentru a evita amenintarea la adresa suveranitatii sale monetare pe care le-ar putea reprezenta monedele digitale ale altor puteri sau concurenta criptomonedelor – aminteste Luis M. Hinojosa in European Community Law Review -, in 2017 si 2018 banca sa centrala, Sveriges Riksbank, a a lansat deja doua rapoarte in care sa aprofundat in emiterea unei coroane suedeze digitale. Obiectivul: sa impiedice cetatenii sai sa fie fortati sa devina clienti ai companiilor care controleaza sistemele electronice de plata pentru a-si face achizitiile.

O alta cheie este cresterea criptomonedelor si a alternativelor, cum ar fi proiectul Diem acum foarte dezumflat – cunoscut anterior ca Libra –, sistemul de plata bazat pe blockchain cu o valoare sustinuta de active reale lansat de Facebook in 2019. Dupa cum subliniaza Hinojosa, un A propunere precum cea a semnaturii lui Zuckerberg ar reprezenta o provocare pentru monedele fiat, rolul bancilor centrale sau chiar suveranitatea monetara a statelor. Cu CBDC-urile lor, noteaza Edward Chancellor, guvernele cauta tocmai sa „recupereze domnia pierduta” si sa „combate amenintarea monopolului de stat reprezentata de criptomonede” sau initiative precum cea a Facebook, care, in ciuda potentialului sau, pare sa-si aiba acum zilele numarate. . .

De asemenea, cheie sunt miscarile Chinei, care a reusit sa preia conducerea si sa realizeze progrese care sunt urmarite cu o atentie deosebita din partea Statelor Unite. Beijingul a inceput sa lucreze la yuanul digital in 2014, iar astazi moneda este deja testata in mai multe regiuni ale tarii si sunt 261 de milioane de cetateni care au descarcat aplicatia pentru portofel digital.

Pe langa dorinta sa de a evita metodele de plata digitale anonime fara supraveghere oficiala sau de a-si consolida controlul asupra platilor digitale pe propriul teritoriu, angajamentul guvernului chinez fata de CBDC are si o componenta strategica clara: sprijinirea internationalizarii yuanului. Nu numai asta. China cauta – explica Hinojosa – sa-si apere suveranitatea monetara impotriva monedelor gigantilor tehnologici americani care vor pivota asupra dolarului.

Tocmai din cauza acestei componente strategice, decizia Chinei are efecte dincolo de granitele sale. In raportul pe care tocmai l-a emis, Fed recunoaste ca „este important sa se ia in considerare implicatiile unui posibil stat viitor in care multe tari straine si uniuni monetare ar fi introdus CBDC”. „Unii au sugerat ca, daca aceste noi CBDC-uri ar fi mai atractive decat formele existente ale dolarului american, utilizarea globala a dolarului ar putea scadea, iar un CBDC din SUA ar putea ajuta la pastrarea rolului international al dolarului.”

„E-yuanul nu este setat sa provoace in mod direct hegemonia dolarului american, dar poate fi unul dintre numeroasele instrumente de a ridica statutul monedei [Chinei] in conformitate cu puterea sa economica”, a subliniat Qu Qiang .

Cantariti argumentele pro si contra

Ce probleme au banii digitali, atunci? Adica, daca viitorul indreapta in aceasta directie si sunt atat de multe in joc pe masa, de ce – cu putine exceptii, precum cele reprezentate de China, El Salvador sau Bahamas – progresul este atat de lent in Europa sau in Statele Unite.

Usor: procesul este orice altceva decat simplu. Securitatea pe care aspira sa o ofere impotriva criptomonedelor obliga Monedele Digitale ale Bancilor Centrale (MDBC) sa se confrunte cu dileme importante. De exemplu, acestea ar putea modifica semnificativ rolul bancilor comerciale conventionale. Dupa cum detaliaza Hinojosa, daca persoanelor fizice li se permite sa gestioneze conturi la bancile centrale sau li se distribuie jetoane MDBC pentru operatiunile lor de zi cu zi fara a fi nevoie sa recurga la banci, nu este nerezonabil sa credem ca oamenii care au acum depozite in institutiile de credit sa retrageti-le pentru a le converti in MDBC. Ar fi asta o problema? Da, pentru ca ar reduce lichiditatea bancilor si le-ar slabi capacitatea de creditare si investitii.

Exista optiuni pentru a face fata acestui scenariu, dar necesita calibrarea atenta a argumentelor pro si contra. De exemplu, bancile ar putea consolida atractivitatea depozitelor lor si, astfel, isi pot pastra clientii, dar acest lucru ar putea avea, la randul sau, un impact asupra costului creditului sau al comisiilor. Exista si optiunea de a stabili limite pentru operatiunile cu MDBC si de a controla posibilul impact al acestora, dar o astfel de masura ar complica managementul si eficienta acesteia. Prin cresterea relatiei lor directe cu cetatenii, bancile centrale ar trebui, de asemenea, sa isi asume functii care acum revin in mare parte entitatilor private, cum ar fi lupta impotriva activitatilor bancare sau finantarea terorismului.

Exista si alte provocari la fel de complicate. Poate cel mai discutat este confidentialitatea tranzactiilor . Printre marile atractii ale criptomonedelor se numara tocmai natura lor descentralizata sau faptul ca pot trece sub „radarul” fiscalitatii, ceea ce explica, de exemplu, veto-ul lor in China. Atingerea aceluiasi nivel de anonimat ca si tranzactiile cu numerar pare dificila, dar BCE a depus deja eforturi pentru a gasi un echilibru intre confidentialitate si auditabilitate. O maxima care trebuie sa fie compatibila si cu efortul tehnologic pe care sistemul il va cere si cu un nivel de securitate care sa-l protejeze impotriva atacurilor cibernetice.

Si avantajele? Nu totul sunt puncte slabe, desigur. Banii digitali ofera, de asemenea, puncte forte importante autoritatilor de reglementare. De exemplu, faciliteaza trasabilitatea operatiunilor si ofera mai multe instrumente in lupta impotriva spalarii banilor sau a finantarii terorismului.

Un alt plus este scaderea costurilor pe care le implica productia de numerar sau reducerea riscului ca o mana de companii sa concentreze serviciile de plata electronica, ceea ce ar ajunge sa dauneze concurentei si consumatorilor insisi. Nu sunt singurele puncte forte, desigur. Rolul bancilor centrale in sine ar putea castiga influenta prin stabilirea unei relatii directe cu cetatenii sau prin consolidarea capacitatii acestora de a influenta inflatia sau cresterea.

In balanta care marcheaza relatia dintre bancile centrale si rezerve cu banii digitali, cel putin pentru moment, se pare ca povara dificultatilor cantareste mai mult. Totul indica un viitor cu monede digitale , dar, asa cum tocmai au demonstrat SUA cu documentul de sondaj al Fed, in care analizeaza argumentele pro si contra si ofera cetatenilor o perioada de 120 de zile pentru a-si da cu parerea, nu pare ca mergem. pentru a vedea dolari digitali care circula pe termen scurt.