Află ce poți face pentru a scăpa de stres în timpul crizei sanitare, care sunt modalitățile de relaxare aflate la îndemâna oricui și alte recomandări utile.
Stresul este boala secolului XXI, la nivel global, peste 284 de milioane de persoane confruntându-se cu această problemă. Criza sanitară a contribuit și mai mult la creșterea numărului persoanelor afectate de această boală, astfel că în perioada 2020-2021, peste 43% dintre oamenii din 100 de țări ale lumii s-au confruntat cu stresul generat de situația economică, socială, politică și sanitară (procent în creștere față de 2019, atunci când erau afectați doar 38% dintre oameni).
Cât de stresați erau oamenii înainte de izbucnirea crizei sanitare?
Stresul se manifestă atât la nivel fizic (hipertensiune, creșterea nivelului acidității gastrice, sistem imunitar afectat și exacerbarea problemelor cronice de sănătate), cât și psihologic (lipsa capacității de concentrare, scăderea funcției cognitive, instabilitate psihică și posibilitatea de a dezvolta afecțiuni depresive).
De asemenea, stresul creează și probleme la nivel comportamental, de la mâncat în exces și consumul de medicamente și alte substanțe din categoria opiacee, precum și dezvoltarea adicției față de jocurile de noroc. În 2020, ca urmare a restricționării accesului în sălile de jocuri și în casele de pariuri sportive și pe fondul ofertelor cu bonus fără depunere de la cazinourile online, în România a fost înregistrată o creștere cu peste 90% a numărului jucătorilor din mediul digital.
Raportându-ne la anul 2018, cel mai ridicat nivel de stres la nivel de țară a fost înregistrat în Grecia (59%). Acest stat a fost urmat de Filipine (58%) și Tanzania (57%), pe locurile următoarele situându-se mai multe țări care au avut același nivel de stres – 55% – Albania, Iran, Sri Lanka și SUA. Uganda (53%) și Costa Rica, Rwanda, Turcia și Venezuela au completat această listă, având un nivel al stresului de 52% în rândul populației.
Ce s-a întâmplat în timpul pandemiei la nivel global cu oamenii expuși situațiilor stresante?
În 2020, majoritatea statelor lumii au raportat probleme legate strict de stres, depresie și anxietate cauzate de criza sanitară, pe primul loc situându-se SUA (33%), Regatul Unit (26%) și Canada (26%). Următoarele poziții în acest top au fost ocupate de Franța, Australia și Noua Zeelandă, aceste țări înregistrând valori de 24% și 23% din total populației.
Ca urmare a implementării măsurilor de restricție, oamenii au fost nevoiți să își petreacă mare parte din timp acasă, cetățenii din Bolivia (35%), Sri Lanka (32%) și Malaysia (31%) numărându-se printre cei care au stat cel mai mult la domiciliu. În perioada de relaxare a măsurilor de restricție, unele populații ale lumii s-au relaxat mai mult decât celelalte.
Coreea de Sud (51%), Finlanda (48%), Suedia (43%), Belarus (41%) și Danemarca (35%) au fost cele mai relaxate din acest punct de vedere, locuitorii alegând să își petreacă timpul liber în aer liber, în parcuri. Acest gen de activități au ajutat la reducerea nivelului de stres, însă, în afara acestor modalități, cei care sunt nevoiți să stea acasă au la dispoziție o serie de opțiuni pentru a reduce stresul.
Cum poate fi redus nivelul de stres în timpul crizei sanitare?
Specialiștii au indicat o gamă variată de moduri de reducere a stresului în perioada pandemiei, dintre care se remarcă:
· Urmarea unei rutine zilnice care să vizeze combinarea activităților legate de îndatoririle de serviciu cu cele relaxante;
· Exerciții fizice și meditative – între 15 și 30 de minute pe zi este nevoie de activitate fizică, aceasta trebuind să fie dublată de exerciții de relaxare din categoria celor meditative și de yoga;
· Limitarea știrilor cu impact negativ asupra psihicului, așa cum sunt cele legate de pandemie;
· Petrecerea timpului liber în exterior, respectând normele de distanțare socială;
· Limitarea interacțiunii pe rețelele de socializare, mai ales în cazul în care este vorba despre discuții cu un impact negativ asupra moralului;
· Realizarea acelor activități care ridică nivelul de relaxare la cote maxime (de la citit și ascultat de muzică și până la urmărirea programelor TV preferate);
· Investirea timpului liber în dezvoltarea personală;
· Păstrarea unei stări de optimism și care să favorizeze crearea unui impact pozitiv asupra stării mentale.
Oricât de dificil este se te confrunți cu stresul în timpul pandemiei există modalități de a te relaxa și de a reduce impactul acestei probleme a secolului XXI asupra populației la nivel global. Iar semnalele venite dinspre specialiști indică sfârșitul acestei crize sanitare, așa că, trebuie să ne menținem optimismul la cel mai ridicat nivel și cu siguranță că lucrurile vor reveni pe făgașul normal, cel dinainte de izbucnirea pandemiei.
