Gala MET 2021 a lasat look-uri de amintit. Dar printre treninguri, pretentii si emulari ale marilor dive ale Hollywood-ului de aur, o celebritate (cea mai mare celebritate a momentului) s-a remarcat printr-o tinuta provocatoare, alegorica, incoerenta si foarte frapanta: Kim Kardashian.
Si in fata incapacitatii de analiza, in fata nedumeririi totale, a tacerii. Jurnalistii, criticii si simplii utilizatori ai retelelor de socializare s-au dedicat fie ignorarii total look -ului in negru al batranului Kardashian Klan , fie ridiculizei, reducandu-l la o noua iesire de ton a reginei reality show-urilor .
Kim Kardashian a aparut pe covorul rosu acoperit complet in negru, din cap pana in picioare, ascunzandu-si fata si cu o coada unica de par negru artificial care scapa din cusca textila conceputa de Demna Gvasalia pentru Balenciaga intr-un fel de burqa moderna. In fata senzualitatii surorii ei Kendall Jenner, care emuleaza clasicismul lui Audrey Hepburn, Kim Kardashian a fost o umbra, un negativ al supraexpunerii in care traieste(si din care profita) in vremea lui. Persoana care si-a vandut absolut toata viata si a carei cariera a inceput odata cu scurgerea unui videoclip „intim decide sa se ascunda, in cea mai importanta noapte a anului” sau in ceea ce priveste moda si vedete , in spatele „Este tocmai o rochie”.
Kim Kardashian a fost un manechin , un manechin care reprezinta s in sine, pe care este proiectat si care ne cere sa-l decodificam. Pe asta s-a bazat intreaga ei cariera: capacitatea noastra de a o identifica. Si o identificam tocmai datorita figurii curbate pe care a cultivat-o si care o identifica (amintiti-va de parfumul pe care l-a luat pe un mulaj al corpului ei). Stim ca o celebritate este o icoana atunci cand o putem identifica dupa silueta(fie ca este vorba de Audrey Hepburn, Marilyn Monroe, Woody Allen), dar la asta adauga Kim Kardashian referiri la casnicia ei (cu care se joaca si sa-si codifice viata privata) cu Kanye West, chiar si la BDSM sau lumea ireala din The Matrix .
A citi azi aspectul lui Kim Kardashian este ca si cum ai citi un tablou de Picasso in urma cu 60 de ani: trebuie sa analizezi si sa aprofundezi in sensul lui. Aceasta este opinia Catalinei Mart n Lloris , doctor in Istoria Artei si profesor la Universitatea Catolica din Valencia: „Ocolind distantele, mi-a amintit cum ar fi trebuit sa fie momentul in care la Armory Show- Expozitia Internationala de Arta Moderna – juriul, asteptandu-se sa vada lucrari pretioase, a dat peste „Urinarul” lui Duchamp in 1917 , sau provocarea; n care a provocat „Patratul negru pe fundal alb” a lui Malevici.. Vterul a fost distrus iar „Patrat negru pe fundal alb” a fost respins. „Aceasta nu este arta – spuneau ei –, este o tachinare” si, totusi, astazi nu am putea intelege arta contemporana fara aceste lucrari care erau esentiale”.
Pe langa o posibila reflectie asupra folosirii culorii negre, considerata pentru multi nu ca o culoare, ci ca fiind absenta totala a culorii, s-ar putea spune ca Kim Kardashian a fost intotdeauna o reflectare a realitatii inconjuratoare si, in schimb, a fost acum. deveni o „gaura neagra”. Mart n Lloris a subliniat o posibila relatie cu vantablack -ul lui Anish Kapoor , desi reflectia asupra credintei este mai interesanta.: „Luni seara, publicul care a urmat galei a afirmat ca modelul pe care il purta Kardashian nu era la moda. Dar este, bineinteles ca este, mai ales daca este semnat de Balenciaga, care de cativa ani lucreaza la estetica uratului-un alt subiect foarte interesant de analizat- Astazi nu mai vorbim despre arta contemporananeo redusa la pictura, sculptura, arhitectura, azi vorbim de cultura vizuala pentru ca imaginile invadeaza totul si pentru ca arta iese din muzee si il gasim in reclama, in videoclipuri, gif-uri, meme-uri … momentul Kardashian de aseara a fost un impact vizual total, al celor care fac cultura vizuala”.
¿Aspectul lui Kim Kardashian, figura lui Kim Kardashian in s , este atunci o contributie la arta si cultura contemporananeas? Mart n Lloris este clar. „In orele mele de Istoria Artei le spun studentilor ca trebuie sa redefinim frumusetea, trebuie sa fugim de tirania” frumusetii ca loc obisnuit in educatia artistica” Abandonam „imi place” sau „imi place” sau „imi place”. nu-mi place’ ca judecata estetica. Asa cum s-a intamplat in arta avangardei, frumusetea nu este doar frumosul, ci acela care ne genereaza un sens, care ne deranjeaza si ne pune intrebari.O frumusete politica, critica, dificila si adesea incomoda. O frumusete care ne tine in asteptare, care ne pune pe ganduri si care, din neliniste, ne face sa ne simtim mai bine, mai angajati, mai implicati. O frumusete care ne ofera ceea ce a gandi. O frumusete care ne duce la invatare”.
Dupa cum spune Mar a Acaso , membru fondator al Colectivului Pedagog ca Invizibili si sef al AZona de invatamant a Muzeului Reina Sofia, trecerea unei culturi vizuale actuale este un rezultat static gol sau un proces urat, dar intrebator. „Uratul sau incomodul, ceea ce societatea considera neplacut si deloc armonios, poate fi inteles ca fiind frumos pentru ca ne leaga de problemele realitatii noastre sociale”, adauga dr. Catalina Mart n Lloris. ¿Din ce Kim Kardashian -sau Balenciaga- ne vorbea in noaptea de la Met? Din toate acestea. „Imaginile care ne invadeaza zilnic ne spun cine ar trebui sa fim, ce ar trebui sa purtam, cum ar trebui sa ne comportam sau ce ar trebui sa facem. Si acea femeie complet imbracata in negru a fost o reprezentatie autentica care a criticat aceasta tiranie a frumusetii, a ceea ce societatea ne impune prin s din imaginiimagini. Aperformanta care ar trebui sa ne conduca sa generam un sens, sa ne intrebam de ce ne-a deranjat, de ce ne-a deranjat. O performanta care ne-a tinut in asteptare. O frumusete care ne-a oferit ceea ce gandeste si ne-a condus la invatare. Moda, aseara mai mult ca niciodata, a devenit in cultura vizuala care provoaca, deranjeaza, enerveaza si ne pune pe ganduri. Este fascinant”.
