Alegerile în România se desfășoară prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar orice cetățean român care a împlinit 18 ani până în ziua votului, inclusiv, are drept de vot, potrivit articolului 36 din Constituție. Românii aleg periodic patru tipuri de autorități: Președintele, Parlamentul, autoritățile locale și reprezentanții în Parlamentul European. Pentru un alegător nou, important este să știe ce se votează, unde este arondat și ce act de identitate trebuie să aibă la el.
Pe scurt
- Ai drept de vot de la 18 ani, împliniți cel târziu în ziua alegerilor.
- Președintele are un mandat de 5 ani, iar Parlamentul unul de 4 ani, conform Constituției.
- Președintele poate fi ales din primul tur doar cu majoritatea voturilor alegătorilor înscriși în liste; altfel urmează turul al doilea.
- Secția la care votezi se stabilește după adresa din actul de identitate, prin Registrul electoral administrat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
- Votul este secret și personal: nimeni nu poate vota în locul tău și nu poți vota de două ori.
- Calendarul fiecărui scrutin, actele acceptate și secțiile de votare se publică oficial de AEP și de biroul electoral central înainte de fiecare alegere.
Cine are drept de vot și cine poate candida?
Pe scurt, votează orice cetățean român de la 18 ani, cu excepțiile prevăzute de Constituție: persoanele puse sub interdicție pentru boală psihică și cele condamnate definitiv la pierderea drepturilor electorale. Dreptul de vot nu depinde de venit, studii, sex sau religie.
Pentru a candida, articolul 37 din Constituție impune vârste minime diferite, care trebuie împlinite până în ziua alegerilor, inclusiv.
| Funcția | Vârsta minimă pentru a candida | Durata mandatului |
|---|---|---|
| Deputat | 23 de ani | 4 ani |
| Senator | 33 de ani | 4 ani |
| Primar sau consilier local/județean | 23 de ani | 4 ani |
| Președintele României | 35 de ani | 5 ani, cel mult două mandate |
| Membru în Parlamentul European | conform legii speciale | 5 ani |
Textul integral al prevederilor îl găsești în Constituția României, publicată pe site-ul Senatului.
Ce tipuri de alegeri există în România?
Există patru tipuri de scrutin, fiecare reglementat de o lege proprie, plus referendumul. Diferă ce alegi, cum se numără voturile și cât durează mandatul.
Alegerile prezidențiale
Se organizează după Legea nr. 370/2004. Potrivit articolului 81 din Constituție, câștigă din primul tur candidatul care obține majoritatea voturilor alegătorilor înscriși în listele electorale, nu doar a celor care au votat. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, primii doi intră în turul al doilea, iar acolo câștigă cel cu cele mai multe voturi.
Alegerile parlamentare
Se organizează după Legea nr. 208/2015. Votezi două liste: una pentru Camera Deputaților și una pentru Senat, în circumscripția județului în care ai domiciliul (sau circumscripția pentru românii din străinătate). Sistemul este proporțional: partidele primesc mandate în funcție de procentul obținut, dacă trec pragul electoral de 5% la nivel național sau pragul alternativ teritorial prevăzut de lege. Candidații independenți au reguli separate.
Alegerile locale
Se organizează după Legea nr. 115/2015. În aceeași zi alegi primarul localității, consiliul local, președintele consiliului județean și consiliul județean (în București, primarul general, primarul de sector și consiliile). Primarul este ales într-un singur tur, de candidatul cu cele mai multe voturi.
Alegerile europarlamentare
Se organizează după Legea nr. 33/2007. România întreagă formează o singură circumscripție, iar partidele și candidații independenți concurează pentru mandatele alocate țării în Parlamentul European.
Când sunt următoarele alegeri?
La data publicării acestui articol nu este programat un scrutin național. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în decembrie 2024, iar cele locale generale în iunie 2024, astfel că, potrivit mandatelor de 4 ani, următoarele sunt așteptate în 2028. Europarlamentarele, organizate ultima dată în 2024, urmează în 2029, iar prezidențialele, desfășurate în 2025, în 2030.
Datele exacte se stabilesc prin hotărâre de Guvern sau prin lege, în funcție de tipul alegerilor. Între timp pot avea loc alegeri locale parțiale, acolo unde un mandat de primar sau un consiliu local a încetat. Calendarul acestora se publică pe roaep.ro.
Cum afli unde votezi?
Ești înscris automat în Registrul electoral după adresa de domiciliu sau de reședință din actul de identitate. Nu trebuie să faci nicio cerere pentru a putea vota în țară, iar secția de votare la care ești arondat poate fi verificată, înainte de fiecare scrutin, prin serviciile online ale AEP.
- La prezidențiale și europarlamentare poți vota și la o altă secție decât cea de arondare, pe lista electorală suplimentară, inclusiv în străinătate.
- La parlamentare și locale, votul este legat de circumscripția (județul, respectiv localitatea) unde ai domiciliul sau reședința, în condițiile legii.
- Dacă locuiești în străinătate, poți vota la secțiile organizate în afara țării, iar la alegerile parlamentare și prezidențiale legea permite și votul prin corespondență, cu înscriere prealabilă în termenul anunțat de AEP.
Exemplu: un student din Suceava care studiază la Cluj, cu buletinul pe adresa părinților, poate vota la Cluj la alegerile prezidențiale, pe lista suplimentară. La alegerile locale, însă, votul lui contează pentru primarul din Suceava, nu din Cluj, cu excepția cazului în care și-a stabilit legal reședința la Cluj în condițiile prevăzute de lege.
Ce se întâmplă în secția de votare?
Procedura durează de obicei câteva minute. Ordinea pașilor este aceeași la toate tipurile de alegeri:
- Prezinți actul de identitate valabil membrilor biroului electoral al secției.
- Ești identificat în listă, iar tableta sistemului de monitorizare verifică dacă ai mai votat la același scrutin.
- Semnezi în listă și primești buletinul sau buletinele de vot și ștampila „VOTAT”.
- Intri singur în cabină și aplici ștampila în interiorul unui singur patrulater pentru fiecare buletin.
- Împăturești buletinul astfel încât ștampila să nu se vadă și îl introduci în urnă.
- Predai ștampila, iar pe actul de identitate se aplică un timbru autocolant sau o mențiune, după caz.
Dacă ai greșit ștampilarea înainte de a introduce buletinul în urnă, cere ajutorul președintelui secției, fără să arăți cui i-ai dat votul. Alegătorii care nu se pot deplasa din motive de boală sau invaliditate pot solicita, în condițiile legii, urna mobilă.
Greșeli frecvente ale alegătorilor noi
- Actul de identitate expirat. Verifică valabilitatea cu câteva săptămâni înainte; procesul de reînnoire durează.
- Ștampila pusă pe linia dintre două opțiuni. Un buletin pe care nu se poate stabili clar opțiunea este considerat nul.
- Confuzia dintre tipurile de alegeri. La locale nu poți vota oriunde în țară, cum se întâmplă la prezidențiale.
- Informarea din surse neoficiale. Datele, programul secțiilor și regulile se iau de la AEP și de la biroul electoral central, nu din mesaje distribuite pe rețelele sociale.
- Încercarea de a vota de două ori. Votul multiplu este infracțiune, iar sistemul electronic din secții îl semnalează.
Legislația electorală se modifică periodic. De exemplu, în februarie 2026, Consiliul Economic și Social a dat un aviz nefavorabil unei propuneri de modificare a pragului alternativ din Legea nr. 208/2015. Verifică forma în vigoare a legilor pe legislatie.just.ro înaintea fiecărui scrutin. Informațiile din acest ghid sunt generale și nu înlocuiesc consultanța unui jurist.
Întrebări frecvente
Trebuie să mă înscriu ca să votez prima dată?
Nu, în țară înscrierea în Registrul electoral se face automat pe baza actului de identitate. Pentru votul prin corespondență sau, în anumite situații, pentru alegătorii din străinătate, există proceduri de înregistrare prealabilă, anunțate de AEP înaintea fiecărui scrutin.
Pot vota dacă împlinesc 18 ani chiar în ziua alegerilor?
Da. Constituția prevede că dreptul de vot se dobândește la 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, deci și cei care fac 18 ani chiar atunci pot vota.
Ce înseamnă vot nul și vot alb?
Votul nul este buletinul pe care opțiunea nu poate fi stabilită, de exemplu ștampilat în mai multe locuri sau deloc. Un buletin nul nu este luat în calcul pentru niciun candidat, dar participarea ta este înregistrată.
Am voie să fiu observator la alegeri?
Da, cetățenii pot participa ca observatori prin organizațiile neguvernamentale acreditate de AEP, în condițiile legii. Partidele au, separat, propriii reprezentanți în birourile electorale.
Ce fac dacă observ o neregulă în secție?
O poți semnala președintelui biroului electoral al secției, care are obligația să ia măsuri. Pentru fapte grave, precum votul multiplu sau mita electorală, te poți adresa poliției sau parchetului.
Dacă vrei să înțelegi mai bine rolul instituțiilor pe care le alegi, citește și articolul nostru despre Parlamentul României.






