Computerul de pe care a fost scris acest articol și cel de pe care este citit rulează pe șiruri binare de zerouri și unu. Fără zero, nu ar fi posibil să ne folosim de electronicele moderne. Fără zero, anumite sectoare din lumea noastră actuală dispar, pur și simplu. Descoperirea lui zero de către umanitate a fost o schimbare totală a jocului, poate ceva ce s-ar putea asemăna cu învățarea unei limbi noi.
Dar pentru marea majoritate a istoriei noastre, oamenii nu au înțeles numărul zero. Nu a fost vorba despre ceva înnăscut. A trebuit să-l inventăm. Și trebuie să continuăm să-l aducem la cunoștință generației următoare. Alte animale, precum maimuțele, au evoluat pentru a înțelege conceptul rudimentar de nimic, iar oamenii de știință au raportat că și minusculele creiere de albine îi pot înțelege semnificația. Prin urmare, nu numai oamenii l-au capturat pe zero și l-au transformat într-un instrument. Și, cel mai bine ar fi să nu-l vedem drept ceva obișnuit, ci exact așa cum e: interesant.
Un exercițiu de gândire descris pentru prima dată de matematicianul John von Neumann este următorul: Imaginează-ți o cutie fără nimic în ea. Matematicienii numesc această cutie goală „mulțimea vidă”. Este vorba despre o reprezentare fizică a lui zero. Și ce se află în cutia goală? Nimic. Acum ia o altă cutie goală și plaseaz-o în prima. Câte lucruri sunt acum în prima cutie? Există un singur obiect în ea. Apoi, pune o altă cutie goală în primele două. Câte obiecte conține acum? Două. Și așa „derivăm toate numerele de la zero… din nimic”, spune Robert Kaplan, profesor de matematică la Universitatea Harvard. Aceasta este baza sistemului de numere. Zero este o abstractizare și o realitate în același timp. „Este nimicul care este”, spune același Kaplan.
Chiar dacă s-a propagat adesea ideea că putem să ni-l imaginăm pe zero ca pe o cutie goală, acest număr are și o valoare adăugată, care poate fi înțeleasă mai bine dacă ținem cont de faptul că este unul dintre numerele de pe roata ruletei, atât cea europeană, cât și cea americană. Diferența constă în faptul că pe ruleta americană există un buzunar cu un zero dublu, în timp ce pe cea europeană există doar un zero. Mai simplu spus, casa în varianta americană are un avantaj mai mare și, în consecință, cutia imaginată ca neavând nimic în ea, nu mai e așa goală, până până la urmă.
În alt joc popular, remi, cel puțin printre români, zero are un rol „de bine”. În varianta Points Remi, înainte de începerea jocului, se alege o valoare. Să presupunem că este INR4. Dacă reușești să îți grupezi toate cărțile în seturi și secvențe valide înainte ca oricine altcineva să o facă, atunci câștigi și numărul de puncte devine zero. Ca pas următor, se va aduna valoarea cărților nepotrivite(cărți care nu sunt încă aranjate în seturi sau secvențe) ale fiecăruia dintre ceilalți jucători. De exemplu, valoarea cărților nepotrivite ale celor cinci jucători este 10, 20, 30, 40 și 50. Apoi, suma pe care o vei câștiga în acest joc de puncte Remi = 4 x (10+20+30+40+50). Așadar, vei câștiga 600 INR.
Omul de știință Andreas Nieder este de păere că există patru pași psihologici pentru a-l înțelege pe zero și fiecare pas este mai complicat din punct de vedere cognitiv decât cel dinainte. Multe animale pot trece prin primii trei pași, dar ultima etapă, cea mai dificilă, este rezervată nouă, oamenilor. Primul este doar despre a avea o simplă experiență senzorială a stimulului care pornește și se stinge; cum ar fi, abilitatea simplă de a observa o lumină care se aprinde și se stinge, ori un zgomot care se aprinde și se oprește. Al doilea pas este despre înțelegerea comportamentală. În această etapă, animalele nu numai că pot recunoaște lipsa unui stimul, ci pot reacționa la acest gol. Când o persoană a rămas fără mâncare, ea știe să meargă și să găsească cele necesare. A treia etapă este recunoașterea faptului că zero, sau un container gol, este o valoare mai mică decât unu. Acest lucru este dificil, deși un număr surprinzător de animale, inclusiv albinele și maimuțele, pot recunoaște acest fapt. Este înțelegerea „că nimic nu are o categorie cantitativă”, spune Nieder. A patra etapă este luarea absenței unui stimul și tratarea acesteia ca pe un simbol și un instrument logic pentru rezolvarea problemelor. Niciun animal în afara oamenilor, spune el, „oricât de inteligent” ar fi, nu înțelege faptul că zero poate fi un simbol.
Noi, oamenii, am ajuns să-l înțelegem pe zero ca număr (cifră) doar acum 1.500 de ani. Ceea ce arată experimentele pe albine și maimuțe este că el nu reprezintă doar opera ingeniozității noastre. Este, poate, și lucrarea culminantă a evoluției. Încă există mari mistere despre zero, mai ales pentru că nu se știe cum anume creierul îl procesează fizic. O concluzie pe care o putem trage, este că matematica ne-a arătat clar că atunci când nu investigăm nimic, suntem obligați să găsim ceva.
