Alergiile si intolerantele alimentare: ce sunt si care sunt simptomele lor?

Alergiile alimentare si intolerantele alimentare sunt reactii imune si neimune, respectiv cauzate de ingestia unui aliment. Sunt cauzate de o reactie excesiva a sistemului imunitar atunci cand este expus la un alergen alimentar, in timp ce intolerante alimentare sunt cauzate de incapacitatea organismului de a digera corect anumite alimente. Simptomele pot include probleme digestive, ale pielii si respiratorii, precum si reactii grave, cum ar fi angioedemul si anafilaxia. Este important sa consultati un profesionist din domeniul sanatatii pentru a obtine un diagnostic adecvat si un plan de management. Iata cateva raspunsuri in acest articol.

Alergiile alimentare sunt reactii imune cauzate de ingestia unui anumit aliment. Cand un individ alergic mananca acest aliment, sistemul sau imunitar il recunoaste ca pe o amenintare si elibereaza substante chimice, cum ar fi histamina, pentru a lupta impotriva acestei „infestari”. Aceasta reactie imuna poate duce la o varietate de simptome, de la probleme digestive usoare pana la reactii grave, cum ar fi angioedem si anafilaxia.

Alergiile alimentare pot fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele pot semana cu cele ale altor afectiuni medicale. De exemplu, o alergie la gluten poate provoca simptome similare cu boala celiaca, in timp ce o alergie la nuci poate fi confundata cu intoleranta la lactoza. Prin urmare, este important sa consultati un profesionist din domeniul sanatatii pentru a obtine un diagnostic corect.

Cei mai frecventi alergeni alimentari sunt nucile, glutenul, nucile, ouale, pestele, crustaceele si lactatele. Cu toate acestea, orice aliment poate fi un alergen pentru cineva. Persoanele cu alergii ar trebui sa fie foarte vigilente atunci cand mananca, sa citeasca cu atentie etichetele alimentelor si sa solicite informatii despre ingrediente atunci cand mananca intr-un restaurant.

Este important sa luati masuri pentru a evita alergenii alimentari si sa aveti intotdeauna un plan de actiune in cazul unei reactii alergice. Persoanele cu alergii ar trebui sa acorde o atentie deosebita mediului lor si ceea ce mananca pentru a evita situatiile potential periculoase. In plus, se recomanda sa purtati intotdeauna medicamente de urgenta, cum ar fi un inhalator sau un auto-injector de epinefrina, in cazul unei reactii alergice grave.

Ce este intoleranta alimentara? 

Intolerante alimentare sunt reactii non-imune cauzate de ingestia unui anumit aliment. Spre deosebire de alergiile alimentare, care sunt cauzate de o reactie excesiva a sistemului imunitar, intoleranta alimentara este cauzata de incapacitatea organismului de a digera corect anumite alimente. Intoleranta alimentara poate duce la simptome precum probleme digestive, cutanate si respiratorii.

Simptomele intolerantei alimentare pot fi similare cu cele ale alergiei alimentare, dar sunt in general mai putin severe si nu pun viata in pericol.

Cele mai frecvente intolerante alimentare sunt intoleranta la lactoza, gluten si oua. Intoleranta la lactoza apare atunci cand organismul nu poate digera corect lactoza, un zahar care se gaseste in produsele lactate. Intoleranta la gluten apare atunci cand organismul nu poate digera corect glutenul, o proteina care se gaseste in grau, orz si secara. Intoleranta la oua apare atunci cand organismul nu poate digera corect ouale.

Persoanele cu intoleranta alimentara ar trebui sa evite alimentele care provoaca simptome. Acest lucru poate necesita o schimbare drastica a dietei, dar poate ajuta la ameliorarea simptomelor si la imbunatatirea calitatii vietii.

Care este diferenta dintre alergia alimentara si intoleranta? 

Alergia alimentara si intoleranta alimentara sunt doua afectiuni diferite care pot afecta modul in care organismul reactioneaza la anumite alimente. Desi pot avea simptome similare, exista diferente importante intre cele doua.

Cum incepe o alergie alimentara?

Alergia alimentara este o reactie imunitara excesiva a organismului la o substanta prezenta in alimente. Substantele care provoaca reactii alergice se numesc alergeni. Cei mai des intalniti alergeni sunt proteinele care se gasesc in alimente precum laptele, ouale, nucile, soia si crustaceele. Atunci cand o persoana alergica consuma un aliment care contine un alergen, sistemul sau imunitar reactioneaza cu producerea de anticorpi numiti imunoglobulina E (IgE). Acesti anticorpi se leaga de alergeni, provocand eliberarea de substante chimice precum histamina, ducand la simptome precum umflarea tesuturilor, eruptii cutanate, dificultati de respiratie, tuse, stranut, greata, varsaturi si diaree.

Cum incepe o intoleranta alimentara?

Intoleranta alimentara, pe de alta parte, este o reactie non-imunologica a organismului la un aliment sau o substanta continuta intr-un aliment. Spre deosebire de alergia alimentara, intoleranta alimentara nu implica reactia sistemului imunitar. Cauzele intolerantei alimentare pot fi diverse, dar sunt adesea legate de dificultatea organismului de a digera sau absorbi corect anumite alimente sau substante. De exemplu, persoanele cu deficienta de lactaza (o enzima din sistemul digestiv) pot avea intoleranta la lactoza, deoarece corpul lor nu produce suficienta enzima pentru a digera lactoza. Persoanele cu intoleranta la gluten (o proteina care se gaseste in cereale precum graul, orzul si secara) pot avea, de asemenea, dificultati in digerarea glutenului, ceea ce poate duce la simptome precum balonare, dureri abdominale, diaree si varsaturi.

Alergia alimentara este astfel o reactie imuna excesiva la un aliment, in timp ce intoleranta alimentara este o reactie non-imunologica la un aliment. Simptomele acestor doua afectiuni pot fi similare, dar sunt cauzate de mecanisme diferite si necesita tratamente diferite.

Lista simptomelor (semnelor) alergiei alimentare 

Simptomele unei alergii alimentare pot include:

• Iritatii ale pielii;

• Mancarimi;

• Umflarea buzelor, limbii, gatului sau gurii;

• Dificultati de respiratie (respiratie suieratoare, senzatie de constrangere, dificultati de respiratie);

• Greata, varsaturi;

• Durere abdominala;

• Diaree;

• Dureri de cap;

• Ameteli, lesin;

• Si in cazuri severe, soc alergic (anafilaxie).

Lista simptomelor intolerantei alimentare

Simptomele unei intolerante alimentare pot include:

• Dureri de cap;

• greata;

• Durere abdominala;

• Diaree;

• Balonare, gaze;

• Arsuri la stomac;

• Crampe stomacale;

• Varsaturi;

• Eruptii cutanate

• Curge nasului, stranut;

• Iritatii ale pielii;

• Si alte simptome asemanatoare unei alergii alimentare, dar de obicei mai putin severe.

Care sunt diferitii alergeni alimentari care exista? Lista 

Anumite substante care se gasesc in anumite alimente pot provoca o reactie alergica la unele persoane. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), exista peste 160 de alergeni alimentari diferiti care pot provoca reactii alergice.

Care sunt cele mai frecvente alergii alimentare?

Cei mai frecventi alergeni alimentari sunt laptele de vaca, oua, pestele, soia si proteinele din nuci. Nucile, cum ar fi migdalele, alunele, caju si nucile de macadamia, pot provoca, de asemenea, reactii alergice. Fructele uscate, cum ar fi stafidele si caisele uscate, pot contine, de asemenea, alergeni alimentari.

Alte alimente care pot provoca reactii alergice includ crustacee, crustacee, cereale, leguminoase si legume. Persoanele cu alergii la arahide pot fi, de asemenea, sensibile la caju si nucile braziliene.

Alte tipuri de alergii

Este important de retinut ca reactiile alergice pot fi cauzate nu numai de alimente, ci si de substantele din mediu, cum ar fi polenul, muscaturile de insecte si acarienii de praf. Persoanele cu alergii ar trebui sa fie constiente de aceste diferite tipuri de alergeni si sa ia masurile necesare pentru a evita reactiile alergice.

Care sunt cei 14 alergeni alimentari majori?

Iata o lista a celor 14 alergeni alimentari majori:

• Cereale care contin gluten (grau, secara, orz, ovaz, spelta, kamut)

• Crustacee (creveti, crabi, homari)

• oua

• Pesti

• Arahide

• Soia

• Lapte (inclusiv lactoza)

• Nuci (migdale, caju, alune, nuci, fistic)

• Telina

• Mustar

• seminte de susan

• Dioxid de sulf si sulfiti in concentratii mai mari de 10 mg/kg sau 10 mg/litru (exprimate ca SO2)

• Lupin

• Moluste (midii, stridii, melci, calmari)

Care sunt diferitele tipuri de intolerante alimentare? 

Spre deosebire de alergiile alimentare, intolerantele nu provoaca un raspuns imunitar, dar pot provoca totusi simptome neplacute. Exista mai multe tipuri de intolerante alimentare, fiecare avand propriile caracteristici si cauze.

Una dintre cele mai comune forme de intoleranta alimentara este intoleranta la lactoza. Lactoza este un zahar gasit in produsele lactate, iar unii oameni nu produc suficienta enzima numita lactaza pentru a o digera corect. Acest lucru poate duce la simptome precum balonare, dureri abdominale si diaree dupa consumul de produse lactate.

O alta forma comuna de intoleranta alimentara este intoleranta la gluten. Glutenul este o proteina care se gaseste in cereale precum graul, orzul si secara, iar unii oameni nu o pot digera corect. Acest lucru poate duce la simptome precum dureri abdominale, diaree si balonare dupa consumul de alimente care contin gluten.

Exista, de asemenea, alte tipuri mai putin frecvente de intoleranta alimentara, cum ar fi intoleranta la fructoza, care este cauzata de absorbtia slaba a fructozei (un zahar/carbohidrat care se gaseste in multe fructe si produse zaharoase) in intestin si intoleranta la histamina, care este cauzata de reactia excesiva a organismului la histamina gasita in anumite alimente.

Diagnosticul unei alergii sau intolerante alimentare este pus de un medic, alergolog sau profesionist din domeniul sanatatii dupa efectuarea unui examen fizic, colectarea istoricului medical al pacientului si efectuarea testelor adecvate.

Primul pas in stabilirea unui diagnostic de alergie sau intoleranta alimentara este efectuarea unui examen fizic al pacientului si colectarea istoricului medical al acestuia. Medicul va cauta semne si simptome tipice ale unei reactii alergice sau intoleranta alimentara, cum ar fi eruptii cutanate, dificultati de respiratie, varsaturi, dureri de cap etc.

Odata ce medicul a colectat istoricul medical al pacientului si a efectuat un examen fizic, el sau ea poate recomanda apoi teste pentru confirmarea sau excluderea unui diagnostic de alergie sau intoleranta alimentara. Cele mai frecvente teste utilizate pentru a detecta o alergie alimentara includ testul prick , testul specific IgE si reactia cutanata intarziata (sau testul plasturelui).

Testul prick presupune aplicarea unei cantitati mici de alergen pe pielea pacientului si inteparea acesteia cu un ac fin pentru a permite alergenului sa patrunda in piele. Daca pacientul este alergic la alergen, la locul muscaturii va aparea o eruptie cutanata.

Testul specific IgE implica prelevarea unei mostre din sangele pacientului si masurarea nivelurilor de imunoglobuline E (IgE), o proteina produsa de organism ca raspuns la o alergie. Nivelurile ridicate de IgE pot indica o alergie.

Testul de plasture presupune aplicarea unui plasture care contine alergenul pe pielea pacientului si lasarea acestuia pe loc timp de 48 pana la 72 de ore. Daca pacientul este alergic la alergen, va aparea o eruptie cutanata acolo unde a fost aplicat plasturele.

Pe langa aceste teste, medicul poate recomanda si teste de provocare orala pentru a confirma un diagnostic de alergie alimentara. In cadrul acestui test, pacientul este rugat sa manance o cantitate mica de alimente care contin alergenul suspectat, sub supraveghere medicala. Daca pacientul prezinta semne si simptome ale unei reactii alergice, diagnosticul de alergie alimentara este confirmat.

Spre deosebire de o alergie alimentara, asa cum sa vazut in randurile anterioare, o intoleranta alimentara nu provoaca un raspuns imun imediat. Se manifesta prin simptome precum dureri de cap, dureri abdominale, diaree, balonare etc., care pot aparea la cateva ore sau chiar zile dupa ingerarea unui aliment.

Medicul va cauta semne si simptome tipice ale unei intolerante alimentare, cum ar fi dureri de cap, dureri abdominale, diaree, balonare etc.

Medicul poate utiliza apoi teste pentru a confirma sau exclude un diagnostic de intoleranta alimentara. Cele mai frecvent utilizate teste pentru a detecta o intoleranta alimentara includ un test de sange pentru a masura nivelurile de enzime digestive, un test de sange pentru a masura nivelurile de anticorpi impotriva anumitor alimente si testul de excludere a alimentelor.

Prelevarea de sange pentru a masura nivelul enzimelor digestive poate ajuta la detectarea intolerantei la lactoza, de exemplu. Daca nivelurile enzimelor digestive sunt prea scazute, poate indica intoleranta la lactoza.

Prelevarea de sange pentru a masura nivelurile de anticorpi impotriva anumitor alimente poate ajuta la detectarea intolerantei la gluten, de exemplu. Daca nivelurile de anticorpi sunt mari, aceasta poate indica intoleranta la gluten.

Testul de excludere alimentara presupune eliminarea alimentelor suspectate de a provoca intoleranta alimentara din alimentatia pacientului pentru o perioada de timp, apoi reintroducerea treptat a acestuia pentru a vedea daca provoaca simptome. Daca simptomele reapar atunci cand alimentul suspectat este reintrodus, acest lucru poate confirma un diagnostic de intoleranta alimentara.

Este important de mentionat ca diagnosticul de intoleranta alimentara este adesea dificil de stabilit.

Care este rolul si ajutorul pe care dieteticianul il poate oferi? 

Rolul dieteticianului in alergiile sau intolerantele alimentare este foarte important. In calitate de profesionist din domeniul sanatatii specializat in alimentatie, dieteticianul poate ajuta persoanele cu alergii sau intolerante alimentare, oferind sfaturi si indrumari pentru a-si gestiona starea in mod adecvat.

Dieteticianul joaca un rol cheie in gestionarea alergiilor si intolerantelor alimentare, ajutandu-i pe cei afectati sa identifice alimentele care provoaca reactii adverse si sugerand inlocuitori adaptati starii lor. Dieteticianul ii poate ajuta, de asemenea, sa stabileasca un plan alimentar echilibrat care sa tina cont de nevoile lor nutritionale si de starea medicala, oferindu-le in acelasi timp sfaturi privind evitarea alimentelor care pot fi periculoase pentru sanatatea lor.

In plus, dieteticianul poate juca si un rol de consiliere in prevenirea alergiilor si a intolerantelor alimentare. Acest lucru se datoreaza faptului ca poate ajuta oamenii sa adopte obiceiuri alimentare sanatoase si echilibrate care le pot reduce riscul de a dezvolta aceste afectiuni.

Pe scurt, rolul dieteticianului in alergiile sau intolerante alimentare este de a-i ajuta pe cei afectati sa isi gestioneze in mod adecvat starea si sa previna aparitia acestor tulburari. Dieteticianul le poate oferi sfaturi valoroase cu privire la alimentele de evitat, inlocuitorii potriviti si obiceiurile alimentare sanatoase de adoptat pentru a mentine o sanatate buna.

Ce este o alergie incrucisata? 

Alergiile alimentare incrucisate apar atunci cand o persoana este alergica la un aliment, dar si la un alt aliment care contine proteine ​​similare. De exemplu, cineva alergic la alune poate fi, de asemenea, alergic la caju, deoarece acestea contin proteine ​​similare.

Alergiile alimentare incrucisate pot fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele pot fi similare cu alte alergii alimentare. De exemplu, o persoana cu alergie la arahide poate prezenta roseata, umflare si dificultati de respiratie atunci cand mananca caju, dar aceste simptome pot fi cauzate si de o alta alergie alimentara.

Pentru a diagnostica o alergie la alimente incrucisate, medicii pot efectua teste ale pielii sau analize de sange pentru a detecta proteinele alergene. De asemenea, ei pot cere persoanei sa tina un jurnal alimentar pentru a urmari simptomele si a identifica alimentele care ar putea fi de vina.

Este important sa luati masuri pentru a evita alimentele la care sunteti alergic, precum si alimentele incrucisate. Aceasta poate include citirea cu atentie a etichetelor alimentelor pentru a verifica ingredientele si evitarea consumului in restaurante unde exista riscul de expunere la alimente la care sunteti alergic.

In cazul unei alergii alimentare incrucisate, este, de asemenea, important sa aveti intotdeauna tratament de urgenta pentru reactiile alergice, cum ar fi un inhalator de adrenalina sau antihistaminice. Daca aveti o reactie alergica, este important sa solicitati ajutor imediat si sa urmati instructiunile medicului dumneavoastra.

Este important sa luati masuri pentru a reduce riscul de a dezvolta o alergie alimentara. Iata cateva sfaturi care va pot ajuta sa minimizati acest risc:

• Introduceti alimente potential alergene treptat si in cantitati mici. Cele mai comune alimente care pot provoca alergii alimentare sunt alunele, nucile, pestele si crustaceele, laptele si ouale. Introduceti treptat aceste alimente in alimentatia copilului dumneavoastra mic, in cantitati mici, pentru a-i permite acestuia sa se obisnuiasca cu ele.

• Evitati sa oferiti copilului alimente procesate. Alimentele procesate sunt adesea umplute cu ingrediente artificiale si conservanti care pot creste riscul de alergii alimentare. In schimb, alege alimente proaspete si naturale pentru dieta copilului tau.

• Asigurati-va ca copilul dumneavoastra are o dieta echilibrata. O dieta echilibrata include o varietate de alimente din diferite grupuri alimentare, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, proteinele slabe si produsele lactate. Acest lucru poate ajuta la intarirea sistemului imunitar al copilului dumneavoastra si la reducerea riscului de alergii alimentare.

• Monitorizati reactiile copilului dumneavoastra la alimente noi. Daca copilul dumneavoastra are simptome cum ar fi eruptii cutanate, dificultati de respiratie sau varsaturi dupa ce a mancat un aliment nou, acesta poate fi un semn al unei alergii alimentare. Daca se intampla acest lucru, contactati imediat un medic.

• Daca copilul dumneavoastra are alergii alimentare, asigurati-va ca evita alimentele care cauzeaza probleme. Daca copilul dumneavoastra este alergic la alune, de exemplu, asigurati-va ca nu le mananca si ca alimentele pe care le consuma nu contin alune.

Urmand aceste sfaturi, puteti contribui la reducerea riscului copilului dumneavoastra de a dezvolta o alergie alimentara.

Ce este anafilaxia?

Anafilaxia este o reactie alergica grava si potential fatala. Apare atunci cand sistemul imunitar reactioneaza exagerat la un alergen, cum ar fi o intepatura de albina sau anumite alimente.

Simptomele anafilaxiei pot include eruptii cutanate, dificultati de respiratie, greata si varsaturi, dureri de cap, umflarea buzelor, gatului si limbii si soc anafilactic.

In cazurile severe, anafilaxia poate duce la pierderea constientei si stop cardiac. De aceea este important sa recunoasteti semnele unei reactii alergice grave si sa solicitati imediat ajutor medical daca este necesar.

Tratamentul pentru anafilaxie implica de obicei administrarea unui medicament numit epinefrina, care poate fi injectat in coapsa. Alte tratamente pot include medicamente pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi antihistaminice pentru a reduce eruptia cutanata si mancarimea.

Este important de mentionat ca anafilaxia poate aparea la persoanele care nu au avut niciodata reactii alergice inainte. Prin urmare, este important sa luati masuri pentru a fi vigilenti cu privire la alergenii cunoscuti si pentru a fi intotdeauna pregatiti pentru o reactie alergica grava. Aceasta poate include purtarea unei bratari de alerta de alergie si un auto-injector de epinefrina atunci cand este necesar.

Care sunt simptomele unei reactii anafilactice?

Simptomele unei reactii anafilactice pot include:

• Umflarea fetei, buzelor, limbii sau gatului;

• Dificultate la respiratie sau senzatie de sufocare;

• Greata, varsaturi sau diaree;

• Scaderea tensiunii arteriale, care poate duce la pierderea constientei;

• Urticarie sau eruptie cutanata;

• Dureri abdominale sau crampe;

• Ameteli sau ameteli.

Care sunt tratamentele pentru alergiile si intoleranta alimentara? 

Exista diferite tratamente pentru alergii si intolerante alimentare. Cel mai eficient tratament depinde de tipul si severitatea alergiei sau intolerantei alimentare. Iata cateva exemple de tratamente comune:

• Evitarea alimentelor care provoaca alergie sau intoleranta: Daca sunteti alergic sau intolerant la un anumit aliment, cel mai simplu mod de a va trata starea este sa evitati consumul acelui aliment. Aceasta poate insemna respectarea unei diete stricte sau evitarea anumitor alimente la restaurante sau alimente ambalate.

• Luati medicamente: Exista diferite medicamente care pot ajuta la ameliorarea simptomelor alergiilor si intolerantelor alimentare. De exemplu, antihistaminicele pot ameliora eruptiile cutanate, ochii lacrimati si stranutul asociate cu alergiile alimentare. Medicamentele pentru arsuri la stomac si medicamentele pentru diaree pot fi, de asemenea, utile in ameliorarea simptomelor intolerantelor alimentare.

• Vaccinarea: In unele cazuri, este posibil sa fii vaccinat impotriva anumitor alergii alimentare. De exemplu, exista un vaccin impotriva alergiilor la grau, care poate ajuta persoanele cu alergii la grau sa tolereze mai bine acest aliment.

• Tratament de desensibilizare: In unele cazuri, este posibila tratarea alergiilor alimentare prin desensibilizare. Acest tratament presupune administrarea de doze foarte mici de alergen persoanei alergice, apoi cresterea treptata a dozei pana cand organismul poate tolera alergenul fara a provoca o reactie.

Ce sa faci in caz de alergie alimentara? Tratament de urgenta

In cazul unei alergii alimentare, tratamentul de urgenta consta in general in administrarea unei injectii de adrenalina . Acest lucru poate ajuta la reducerea simptomelor precum umflarea gatului, dificultati de respiratie si tensiune arteriala scazuta, care poate pune viata in pericol. Este important ca persoanele cu alergii alimentare sa aiba intotdeauna la ei auto-injectorul de adrenalina si sa stie cum sa-l foloseasca in caz de urgenta.

Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra pentru a determina cel mai bun tratament pentru alergia sau intoleranta dumneavoastra alimentara. Un profesionist din domeniul sanatatii va poate ajuta sa stabiliti un diagnostic si sa implementati un plan de tratament adaptat nevoilor dumneavoastra.