În această toamnă, naţionaliştii italieni de la Forţa Nouă au arătat clar că preferă reorientarea externă către şovinii unguri de la Jobbik, uitând de alianţa cu românii de la Noua Dreaptă. Luni însă acest nou bloc anti-românesc a mai captat noi membri, în rândul naţionaliştilor polonezi, care întreţineau oricum de ani de zile relaţii de camaraderie cu omologii lor unguri.

Luni, la marşul ocazionat de “Ziua independenţei naţionale” din Varşovia, la care au participat mii de polonezi, au fost prezente şi delegaţii numeroase din Italia şi Ungaria.

Din partea italienilor, în Varşovia s-a deplasat o delegaţie de nu mai puţin de 50 de membri ai Forţei Noi, conduse de însuşi liderul formaţiunii, Roberto Fiore.

În trecut, acesta a avut mai multe întâlniri cu liderul Noii Drepte, avocatul Tudor Ionescu, dar în ultimii ani fostul europarlamentar italian a preferat contactele cu şovinii din Ungaria.

La marşul de luni din Polonia a participat şi Vona Gabor, liderul partidului Jobbik, formaţiune parlamentară care nu de puţine ori s-a pronunţat pentru anularea Tratatului de la Trianon care a consfinţit unirea provinciilor vestice româneşti cu ţara mamă, la sfârşitul Primului Război Mondial. Delegaţia Jobbik a fluturat pe lângă steagurile partidului şi un “drapel secuiesc”, în semn de solidaritate cu forţele separatiste sau autonomiste din sânul minorităţii maghiare din Ardeal.

Întors în ţară, Vona Gabor a dezvăluit că a discutat cu lideri ai organizaţiei Renaşterea Naţională a Poloniei(NOP) în vederea formării unei “axe” Budapesta – Varşovia – Zagreb, în care să fie cooptaţi şi şovinii croaţi de la Partidul Pur al Drepturilor Croaţilor, cu care radicalii unguri întreţin deja legături şi care s-au remarcat printr-o retorică anti-sârbească agresivă.

De menţionat este faptul că situaţia polonezilor de la NOP este oarecum similară cu cea a italienilor de la Forţa Nouă. Noua Dreaptă a întreţinut legături încă de la înfiiţare cu reprezentanţii NOP, existând de-a lungul anilor vizite reciproce. Relaţiile s-au răcit şi într-un final s-au rupt după ce naţionaliştii români au ales să continue colaborarea cu omologii de la Partidul Naţional-Democrat German (NPD). Polonezii au fost nemulţumiţi în primul rând de faptul că românii nu s-au distanţat de unele luări de poziţie şovine ale germanilor la adresa lor.

Aceste certuri între diversele grupări identitare europene a condus şi la eşecul Frontului Naţional European, un proiect care i-a avut printre fondatori pe românii de la Noua Dreaptă, italienii de la Forţa Nouă şi pe polonezii de la NOP.

Sentimentul anti-românesc, acceptat tacit de polonezi prin înfrăţirea cu organizaţii revizioniste care atentează la statalitatea României, nu a fost o manifestare singulară. O altă acţiune şovină, de data aceasta îndreptată împotriva ruşilor, s-a concretizat prin atacarea Ambasadei din capitala Poloniei. Poliţia a făcut uz de forţă, apelând chiar la gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, pentru ca mulţimea să nu pătrundă în reprezentanţa diplomatică a Rusiei. Demonstranţii au reuşit totuşi să “bombardeze” clădirea cu pietre, sticle, petarde şi fumigene. Atacul a fost dur criticat de Moscova, dar şi de liderii politici polonezi. 

Sursa: FrontPress.ro