Relatiile sociale reprezinta conditia esentiala a fericirii noastre. In viata vorbim adesea despre subiectul fericirii si al bunurilor relationale. Bunastarea si fericirea noastra depind in mare masura de ele. Nu ne dam intotdeauna seama cat de importante sunt, cat de des punem banii si munca inaintea relatiilor. Convingerea ca banii si, in general, bunurile materiale aduc fericirea este destul de raspandita.
De asemenea, am vazut multi oameni propovaduind importanta relatiilor si apoi, mai mult sau mai putin constient, sa-i relega pe plan secund sau sa-i exploateze pentru a-si atinge obiectivele.
In societatea de consum in care traim, este usor sa ne gandim ca fericirea noastra depinde de obiectele pe care le detinem si de cati bani avem.
Toti trebuie sa-si fi spus, cand voi avea acel job voi fi mai fericit, cand imi voi permite acea masina voi fi mai fericit si asa mai departe.
Evident ca nu sunt aici sa spun ca nu ar trebui sa ne gandim la bani si ca nu au nicio legatura cu bunastarea si fericirea.
A putea castiga sume care ne permit sa traim cu demnitate este cu siguranta ceva la care sa aspiram.
Cu toate acestea, asta nu este tot, dimpotriva, din literatura stiintifica reiese o alta viziune asupra relatiei dintre bunastare, fericire si bani.
Dar mai intai de toate as dori sa ofer o scurta prezentare teoretica a relatiilor sociale si a bunurilor relationale.
Fericire si bunastare sociala: factori care favorizeaza nasterea relatiilor sociale
Psihologia sociala a identificat factorii care stau la baza nasterii relatiilor sociale:
– Proximitate : proximitatea creeaza oportunitati de contact care cresc familiaritatea intre oameni.
– Similitudine : perceptia asemanarii creste atractia dintre oameni.
– Frumusetea fizica : Persoanele atractive sunt adesea mai populare si au abilitati sociale mai bune. De multe ori oamenii asociaza involuntar calitatile pozitive cu frumusetea si invers.
– Deschidere catre ceilalti : oamenii care se deschid catre ceilalti sunt mai apreciati, deschiderea genereaza reciprocitate, oamenii se deschid mai mult fata de cei de care sunt atrasi.
– Reciprocitate : ne plac cei care ne plac.
Relatii intime
Putem defini relatiile intime ca relatii caracterizate de o legatura emotionala care implica intelegere si sprijin.
Din studiul din 2009, a reiesit nu numai ca cei cu bunuri relationale mai mari aveau niveluri mai mari de fericire, ci si ca acest lucru depindea de profunzimea relatiei.
Relatiile mai intime par mai eficiente in imbunatatirea perceptiilor despre fericire si bunastare.
Ce se intelege prin bunuri relationale?
Bunurile relationale sunt bunuri care implica o relatie.
Au aceste caracteristici:
– Identitate: bunurile relationale sunt considerate bunuri dependente de identitate, ele nu se pot bucura atunci cand oamenii sunt anonimi.
– Reciprocitate : aceste bunuri pot fi savurate numai cu alte persoane.
– Simultaneitate : bunurile relationale necesita indivizii sa colaboreze activ si simultan, chiar daca nu in acelasi mod si sa coproduca. Mai intai trebuie sa fii implicat intr-o relatie pentru a consuma bunuri relationale, iar interactiunile in sine produc bunuri relationale.
– Motivatii : bunurile relationale depind de motivatiile celor care interactioneaza. Daca motivatia unei interactiuni este atingerea unui scop, binele relational inceteaza sa mai existe, deoarece nu mai este nevoie de simultaneitate sau reciprocitate.
– Fenomen emergent : bunurile relationale prezinta adesea proprietati emergente, nu sunt suma contributiei participantilor individuali.
– Gratuit : un bun relational necesita sa nu existe alt scop decat relatia in sine. Cand relatia se bazeaza pe o intoarcere, nu mai este un bun relational.
Ce spun cercetarile despre fericire si venituri?
Cercetarile ne spun ca perceptia noastra despre fericire este mult mai influentata de bunurile relationale decat de bunurile materiale.
De altfel, din cercetarile asupra fericirii si bunastarii, reiese importanta bunurilor relationale si ca cresterea veniturilor este pozitiva pana la un anumit prag dupa care devine chiar negativa.
Sper ca acest grafic este mai clar.
Dupa cum puteti vedea, exista un punct critic dincolo de care perceptia fericirii scade pe masura ce venitul creste.
Se pare asadar ca angajamentul de a-si creste veniturile, atunci cand acesta devine o obsesie, produce un efect negativ asupra perceptiei fericirii si bunastarii.
In plus, se pare ca pe masura ce veniturile cresc, oamenii consuma mai multe bunuri materiale decat cele relationale si acest lucru produce efecte negative asupra bunastarii.
Efectul negativ se regaseste si in cantitatea si calitatea relatiilor sociale care par sa scada.
Daca bunurile relationale sunt cel mai important factor in perceptia asupra bunastarii si fericirii noastre, in multe cazuri ar fi mult mai eficient sa lucram la construirea de relatii pozitive decat sa incercam sa ne crestem compulsiv veniturile.
De foarte multe ori cautam fericirea cine stie unde luand oamenii din jurul nostru de bun, dar nu trebuie sa uitam niciodata importanta oamenilor la care tinem si carora le pasa de noi, petrecerea timpului cu ei este probabil singurul elixir adevarat pentru bine.
