Ultimul raport al organului de supraveghere a drepturilor internationale afirma ca guvernele din regiune au folosit pandemia pentru a intari controalele asupra sistemelor de justitie, a restrange libertatile si a discrimina in continuare comunitatile marginalizate.
Politia albaneza sta in spatele unui gard intr-un spital din Tirana, Albania, martie 2020.
Pandemia COVID-19 a inregistrat o crestere a controlului statului asupra sistemului judiciar si mass-media si a amenintat in continuare minoritatile care sufera deja de discriminare in Europa Centrala si de Sud-Est, a declarat amnistia internationala pentru drepturile omului in raportul sau anual publicat luni.
Secretarul general al Amnistiei, Agnes Callamard, a declarat intr-un comunicat de presa: ,,COVID-19 a expus brutal si a adancit inegalitatea atat in tari, cat si intre tari, si a evidentiat desconsiderarea uluitoare pe care o au liderii nostri fata de umanitatea noastra comuna”.
Raportul, ,, Statul drepturilor omului din lume “, care acopera 149 de tari, spune ca guvernele ,,au luat masuri insuficiente pentru a proteja jurnalistii si denuntatorii, inclusiv lucratorii din domeniul sanatatii, vizand uneori pe cei care au criticat raspunsurile guvernului la COVID-19”.
Acest lucru a avut loc in mai multe tari, printre care Albania, Bosnia si Hertegovina, Ungaria, Kosovo, Polonia, Serbia si Turcia.
Guvernele din tari precum Bosnia, Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Serbia si Turcia au ,,folosit in mod gresit legislatia existenta si cea noua pentru a reduce libertatea de exprimare”.
Majoritatea tarilor din Europa Centrala si SEE s-au luptat cu libertatea presei, iar jurnalistii de investigatie din Kosovo, inclusiv cei de la BIRN, s-au confruntat cu amenintari, insulta si atacuri, a amintit raportul.
,,In iunie, fostul ministru al integrarii europene a deschis un proces de defaimare impotriva lui Jeta Xharra, directorul Balkan Investigative. In iulie, Xharra a fost amenintat de un alt fost ministru, iar in septembrie, fostul prim-ministru Ramush Haradinaj a numit jurnalistii ,,mercenari”, se mentioneaza in raport.
In Macedonia de Nord, ,,angajatorii nu au reusit sa puna in aplicare masurile legate de COVID-19 pentru a asista parintii care lucreaza, afectand in mod disproportionat femeile, dintre care unele au avut salariile reduse in mod ilegal daca isi luau concediu”.
In Moldova, raportul a adaugat, ,,masurile adoptate pentru a face fata pandemiei COVID-19 au dus la reducerea altor dispozitii medicale si la suspendarea temporara a serviciilor care nu sunt de urgenta”.
Pandemia a afectat grav rezidentii din casele de ingrijire din Slovenia, ,,reprezentand aproape 60 la suta din toate decesele provocate de COVID-19″, a spus acesta.
In Turcia, ,,hartuirea judiciara a unor persoane precum jurnalisti, politicieni, activisti, utilizatori de social media si aparatori ai drepturilor omului pentru disidenta lor reala sau perceputa a continuat”, a scris aceasta.
,,Modificarile legale introduse in contextul COVID-19 au exclus excluderea de la eliberarea timpurie a persoanelor care au fost condamnate pe nedrept in temeiul legilor antiteroriste si a celor retinuti in detentie preventiva.”
Politia bulgara verifica documentele la un punct de control de pe autostrada de langa Sofia in aprilie 2020, in pandemie.
Romii si persoanele aflate in miscare, precum refugiatii si solicitantii de azil, au suportat ,,carantine fortate” discriminatorii in Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia si Slovacia.
In Bulgaria, raportul spunea ca ,,pandemia COVID-19 si blocarea la nivel national au exacerbat discriminarea deja raspandita impotriva romilor”.
,,In municipiul Burgas, autoritatile au folosit drone cu senzori termici pentru a prelua de la distanta temperatura rezidentilor din asezarile de romi si a le monitoriza miscarile. In orasul Yambol, autoritatile au folosit avioane pentru a ,,dezinfecta” cartierul de romi care a inregistrat infectii COVID-19. Astfel de masuri au fost aplicate doar comunitatilor de romi “, se observa in raport.
Cand vine vorba de solicitantii de azil si refugiati, multe tari au incercat sa-i opreasca sa intre sau sa-si reduca in continuare drepturile. In Croatia, se spune in raport, ,,organizatiile de ajutor au documentat peste 15.000 de cazuri de impingeri si expulzari colective, adesea insotite de violenta si abuz.
,,Datorita restrictiilor COVID-19, accesul la centrele de cazare pentru solicitantii de azil a fost restrictionat, fortand ONG-urile care acorda asistenta juridica gratuita si sprijin psiho-social sa-si opreasca munca”, se adauga in raport.
Bosnia si Hertegovina, a spus acesta, ,,nu a reusit sa ofere acces efectiv la azil si conditii adecvate de primire pentru mii de migranti si solicitanti de azil care calatoresc prin tara in drum spre UE”.
Amnesty a mai spus ca, in timpul pandemiei, Serbia, Bosnia, Kosovo si Muntenegru au relaxat eforturile de urmarire penala si pedepsire a autorilor crimelor de razboi comise in razboaiele din anii ’90.
,,Serbia nu a reusit sa puna sub acuzare niciun fost fost comandant de politie sau militar pentru crime de razboi, iar rezolvarea destinului persoanelor disparute a fost blocata”, a subliniat documentul.
Raportul a mentionat ca ,,UE a continuat sa lupte pentru a aborda eroziunea continua a statului de drept in Ungaria si Polonia, desi a activat proceduri impotriva celor doua state pentru riscul unei incalcari grave a valorilor fundamentale ale uniunii”.
Cand vine vorba de Republica Ceha, raportul mentioneaza ingrijorarea ca ,,continuarea transferului de arme catre coalitia condusa de Arabia Saudita / Emiratele Arabe Unite ar putea fi folosita pentru a comite sau a facilita incalcari grave ale drepturilor internationale ale omului si ale dreptului umanitar in conflictul din Yemen”. .
