Economia globala continua sa se redreseze, dar cresterea PIB-ului va incetini in urmatorii doi ani, a declarat FMI in cele mai recente perspective economice. Economia globala va creste mai putin decat anul trecut, potrivit ultimelor prognoze ale Fondului Monetar International (FMI), care proiecteaza o crestere de 3% a PIB-ului in 2023, in scadere fata de 3,5% in anul precedent.
„Acest lucru ramane cu mult sub media istorica”, se arata in raport.
Cresterea moderata se datoreaza partial consecintelor pe termen lung ale pandemiei de COVID-19, razboiului Rusiei in Ucraina si, de asemenea, din cauza efectelor inaspririi politicii monetare necesare pentru a reduce inflatia, retragerii sprijinului fiscal pe fondul datoriilor mari si conditiilor meteorologice extreme . evenimente .
Pentru 2024, prognoza arata o crestere a PIB-ului de 2,9% la nivel global, o usoara scadere de 0,1% fata de ultima prognoza publicata in iulie.
Inflatia scade, dar ramane ridicata
Inflatia globala continua sa scada , FMI prognozand 5,9% in acest an de la an la an si 4,8% in 2024, dupa 9,2% in 2022.
Inflatia de baza, care exclude preturile alimentelor si energiei, se preconizeaza, de asemenea, sa scada, desi mai treptat, la 4,5% anul viitor.
Potrivit raportului, majoritatea tarilor nu vor reveni la inflatia tinta pana in 2025.
Ar putea alimenta ingrijorarea ca politica monetara stricta este aici pentru a ramane, stabilind rate ale dobanzilor ridicate si incetinind economia.
Preturile materiilor prime ar putea deveni mai volatile pe fondul socurilor climatice si geopolitice – un risc serios pentru dezinflatie, se arata in raport.
Preturile alimentelor raman ridicate si ar putea fi perturbate in continuare de o escaladare a razboiului din Ucraina, adauga acesta.
„Cresterea este inegala”
Incetinirea economica este mai accentuata in economiile avansate, potrivit FMI.
Perspectivele de crestere din SUA au fost intarite de consumul intern puternic si de activitatea investitionala, dar in timp ce PIB-ul tarii este estimat sa creasca cu 2,1% in 2023, anul viitor prognoza FMI este de doar 1,5%.
Zona euro prezinta o redresare mai slaba, reflectand o mai mare expunere la razboiul din Ucraina.
Raportul FMI prevede o productie economica de 0,7% in 2023 si o crestere moderata de 1,2% in 2024.
Multe economii de piata emergente manifesta rezistenta, cu exceptia notabila a Chinei, unde incetinirea din cauza pandemiei si criza sectorului imobiliar au avut un impact mare asupra productiei sale economice.
FMI se asteapta ca a doua economie a lumii sa se extinda cu 5% in acest an si cu 4,2% in 2024.
Forte in joc
O cerere puternica a ajutat serviciile, in general, sa isi revina in cea mai mare parte dupa ce au fost lovite de pandemie, ceea ce inseamna ca economiile care se bazeaza in mare parte pe industria serviciilor au o perspectiva mai buna.
Pietele muncii din economiile avansate raman dinamice, cu rate istorice scazute ale somajului, contribuind la sustinerea activitatii.
Cu toate acestea, investitiile, precum si piata imobiliara sufera din cauza conditiilor de creditare mai stricte, a spus FMI.
Falimentele firmelor cresc in unele economii, desi de la niveluri istorice scazute.
Printre riscurile actuale, FMI evidentiaza problemele actuale din economia chineza , spunand ca scaderea increderii consumatorilor si nivelul foarte scazut al investitiilor „pune riscuri semnificative pentru economia globala”.
Posibilitatea unei intensificari a crizei imobiliare este un semnal rosu major, spune FMI, adaugand ca este important sa se restructureze prompt dezvoltatorii imobiliari aflati in dificultate si sa se pastreze stabilitatea financiara.
FMI indeamna economia Chinei sa se indeparteze de cresterea care se bazeaza pe creditul pentru sectorul imobiliar.
Prioritati pe care sa se concentreze
FMI afirma ca este important ca tarile sa mentina conditii monetare stricte , in timp ce tintele de inflatie nu sunt in vedere. Ulterior, insa, o scadere treptata a ratelor cheie ale dobanzilor ar putea ajuta economiile sa se extinda in continuare.
Pe langa politica monetara, politica fiscala trebuie sa se ajusteze, sa reconstruiasca amortizoare, inclusiv prin eliminarea subventiilor pentru energie, spune fondul.
Raportul sau subliniaza, de asemenea, importanta tranzitiei ecologice .
O parte a raportului dezvaluita anterior sugereaza ca sectorul privat ar trebui sa acopere o pondere majora a investitiilor necesare in clima, in special in pietele emergente si economiile in curs de dezvoltare (EMDE).
Raportul reaminteste ca politicile climatice ale marilor banci si companii de asigurari nu sunt inca aliniate cu obiectivele de emisii nete zero.
De asemenea, FMI recomanda tarilor sa protejeze fluxul de minerale esentiale, necesare pentru tranzitia climatica, si al marfurilor agricole. Astfel de „coridoare verzi” ar contribui la reducerea volatilitatii si la accelerarea tranzitiei ecologice , se spune.
