Acasă Blog Pagina 96

Romania, noul Eldorado pentru cumpararea terenurilor agricole

Calitatea pământului, preţul foarte bun şi posibilitatea de a obţine ajutoare atrag investitorii străini către un nou Eldorado: România, prin terenurile sale agricole, notează journaldujura.ch, din Elveţia. Fenomenul atrage atenţia presei din Occident, care se întreabă cum de s-a ajuns aici, nu fără a constata că există şi reversul medaliei: ţăranii români denunţă acapararea de către companiile multinaţionale a suprafeţelor cultivabile din ţara noastră.

“Ţăranii români acuză investitorii austrieci că intră în posesia unor terenuri agricole din România la preţuri de nimic, pe care apoi le transformă în monoculturi cu ajutorul fondurilor europene. 40% din teritoriile agricole ale României sunt necultivate. Conflictele din jurul terenurilor încep să se înmulţească”, scrie cotidianul austriac Der Standard, într-un articol intitulat “Furt de terenuri în România”. Reportajul jurnaliştilor austrieci se învârte în jurul unui fermier român, Dan Cismas. Acelaşi personaj care este interlocutorul jurnaliştilor francezi de la Le Figaro, care ţin să consemneze şi ei într-un articol “Ţărani români, uniţi contra acaparării terenurilor agricole”, că acapararea terenurilor priveşte şi Europa, în special România, care este a cincea ţară ca suprafaţă agricolă de pe continent.

“Statul are două feţe. El face legi care să împiedice vânzarea terenurilor către investitorii străini, dar, în acelaşi timp, precum o prostituată, ‘se culcă’ cu banii acestora”, susţine Cismas, care deţine 35 de hectare de pământ lângă un sat din Transilvania. El conduce şi o fermă de vaci, capre şi porci. Astfel, el a reuşit să convingă locuitorii din regiune să se axeze pe producţia de trandafiri bio, folosind îngrăşământ natural de la ferma de animale.

Asociaţie agricolă

Micii agricultori din zonă s-au unit într-o asociaţie numită EcoRuralis şi l-au ales în funcţia de vicepreşedinte. “Nici o altă temă nu îi afectează mai mult pe agricultorii români decât cea a pierderilor teritoriale în favoarea speculanţilor. Sute de mii de hectare au fost transformate în terenuri agricole şi au fost destinate exportului, profitând de forţa de muncă ieftină şi de fertilitatea solului. Cu 2.000 de euro îţi cumperi un hectar de pământ în România. În Austria ar costa de patru ori mai mult. Salariul lunar al unui muncitor român în domeniul agricol este de 160 de euro”, susţine Cismas pentru sursa citată. Din 2014, cumpărarea terenurilor de către investitorii străini va deveni legală. Dar şi până atunci, o firmă înregistrată în România pentru 150 de euro poate rezolva problema.

Rolul speculanţilor

Speculanţii romani au cumpărat terenurile parcelă cu parcelă, au făcut presiuni asupra populaţiei, care nu de foarte multe ori nu a rezistat. Puzzle-ul a fost finalizat la un moment dat, iar terenul final a fost vândut la un preţ de 10 ori mai mare către o firmă internaţională. Acestea deţin deja 6% din teritorul României. “Conaţionalii noştri nu sunt naţionalişti. Fac apel la organizaţiile europene non-profit să urmărească cu atenţie iniţiativele acestora. Însetaţi de un profit maxim, aceştia reuşesc să pună mâna pe subvenţii de milioane de euro de la Bruxelles. Sume care le scapă din mâna micilor fermieri, de cele mai multe ori din cauza barierelor birocratice”, consideră Cismas.

Importuri de 70%

Produsele agricultorilor regionali nu mai sunt competitive. “Importul produselor alimentare se ridică la aproape 70%. Toate astea se întâmplă într-o ţară care a fost considerată grânarul Europei. O situaţie inimaginabilă. În politica românească nu există interes pentru structuri regionale. Pieţele agricole sunt haotice şi nereglementate. În consecinţă, mulţi tineri încearcă să scape de spirala sărăciei lucrând ieftin în strângerea recoltelor din vestul Europei”, scriu austriecii. Ei remarcă faptul că investitorii austrieci sunt puternic reprezentaţi în România. Dar există şi excepţii. “Grupul industrial Gerald Scheighofer se loveşte cel mai puternic de rezistenţa locală. El este acuzat că defrişează suprafeţe mari şi îi elimină pe producătorii mici din zonă. Aceeaşi situaţie o întâmpină şi grupul Esterhazy, care prelucrează lemnul de pe 10.000 hectare în România şi încearcă să îl exporte la un preţ de trei ori mai mare”.

Deschişi pentru investitori

Consul onorific în România, contele austriac Andreas Bardeau, preşedintele unui holding care deţine 21.000 de hectare de pământ românesc, îi susţine pe investitorii austrieci care cumpără pământ în ţara noastră. “România este una dintre puţinele ţări care stau deschise pentru investitori. 40% din terenurile agricole sunt necultivate. Noi nu pot fi puşi în aceeaşi oală cu speculanţii. Noi am creat 200 de locuri de muncă şi nu am luat terenul nimănui. Profitul este mereu reinvestit”, spune Bardeau, care încasează 3 milioane de euro din subvenţii. “Această sumă este necesară pentru acoperirea pierderilor rezultate din recolta slabă şi din cheltuielile ridicate. Vina pentru dependenţa de import o poartă partea română. Faptul că multe proiecte agricole nu sunt realizate este din cauza lipsei surselor de finanţare. Problema o reprezintă băncile”, a încheiat Bardeau.

O practică provenită din Africa şi Asia

Situaţia din România este una simptomatică pentru toată Europa, fenomenul fiind deja denumit “Land-Grabbing”. “Când apar cei mari, cei mici încearcă să se ascundă în agricultură. Împotriva reţelelor de investitori potenţi financiar, micii agricultori nu au nici o şansă. Îşi pierd terenurile chiar şi atunci când nu vor să renunţe la el. Marile concerne controlează agricultura locală. Practica se numeşte Land-Grabbing şi provine în special din Africa şi Asia”, scrie Wiener Zeitung.

Conform unui raport dat publicităţii la sfârşitul lunii aprilie de Alianţa “Hands off the Land” şi asociaţia europeană a micilor fermieri “Via Campesina”, 3% din marile concerne deţin peste 50% din totalul terenurile agricole din Europa. “Firmele investitorului austriac Andreas Barneau cumpără masiv pământuri în judeţele Arad şi Timiş, depăşind deja 27.000 de hectare. Bardeau este între primii patru investitori străini în România. Mulţi proprietari au avut de pierdut din afacerile cu el, de aceea există şi câteva plângeri împotriva lui. Bardeau Holding România deţine 16 firme care sunt specializate în creşterea animalelor. Micii fermieri nu au nici o şansă în faţa lui”, susţine pentru WZ, Attila Szocs din partea EcoRuralis.

“Pentru a evita barierele legale, în documentele oficiale apare proprietarul iniţial, dar pământul este controlat de actorii mari. În alte cazuri sunt înfiinţate holdinguri naţionale pentru a putea intra în posesia pământurilor, dar sunt şi cazuri în care pământul este cumpărat ilegal. Dacă vreun fermier, care e vecin de parcelă cu marele concern, refuză să îşi vândă terenul, pur şi simplu pământul lui este semănat la grămadă cu restul. Micii fermieri nu sunt ajutaţi. Indiferent că vorbim despre România, Ucraina sau Franţa, banii ajung la marile concerne”, remarcă profesorul Christina Plank de la Universitatea din Viena.

Subvenţii europene

Autorii raportului amintit acuză Uniunea Europeană că finanţează şi încurajează această situaţie prin acordarea de subvenţii. “În 2009, în Spania 16% din producătorii din domeniul agricol au încasat 75% din totalul subvenţiilor. În Ungaria, aproape 93% dintre fermierii locali sunt excluşi de la sistemul de subvenţii. Practic, pentru a supravieţui, ei trebuie să îşi vândă terenurile”, concluzionează Wiener Zeitung.

Paradoxul

Site-ul francez atlantico.fr a întrebat un specialist care este explicaţia acestui nou “Eldorado”, iar răspunsul a venit rapid: “Mai întâi, e clar că preţurile terenurilor sunt sub cele din Europa de Vest. Dintr-o dată asta atrage un anumit număr de viitori proprietari. Al doilea argument important: preţurile produselor agricole au o tendinţă ascendentă. Asta dă impresia eventualilor investitori că se pot face bani. Raportul calitatea pământului/preţul de achiziţie este interesant. În al treilea rând, există o anumită dezorganizare în aceste ţări (România, Bulgaria, Polonia etc) care face să existe terenuri disponibile. În aceste ţări, un anume număr de terenuri nu fac obiectul unei proprietăţi individuale ţărăneşti foarte importante. În momentul colectivizării terenurilor, un număr mare de agricultori a fost îndepărtat de această politică. De aceea revenirea e mai grea”. Totuşi, ceva este paradoxal. “peste jumătate din exploatările agricole ale Europei celor 27 de state sunt în aceste trei ţări. Altfel spus, din 12 milioane de exploatări agricole din Europa, 6 milioane sunt în aceste ţări. Problema este că acestea reprezintă sub 10% din producţia totală”, notează atlantico.fr.

Vânzarea terenurilor către străini ar putea fi limitată

La finele lui 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin anunţa că statul va lua anul acesta unele măsuri pentru a limita cumpărările de teren agricol de către străini, după liberalizarea pieţei, la 1 ianuarie 2014, stipulată în Tratatul de aderare la UE.

Oficialul a declarat, într-un interviu acordat recent pentru business24.ro, că acest subiect este unul foarte sensibil şi că există dezbateri ample pe această temă.

“Foarte mulţi spun că ar trebui să prelungim interdicţia de a vinde terenuri străinilor. Trebuie să vă spun că şi acum străinii, dacă îşi fac o societate în România, pot cumpăra teren agricol şi îl pot lucra. Deja au cumpărat destul de mult şi au plătit taxe şi impozite aici în România. Din punct de vedere legal, al Tratatului de Aderare, nu se mai poate prelungi această interdicţie. Pentru a modifica lucrul acesta, ar însemna o ratificare în toate statele membre, din acest an şi cu Croaţia. Lucru care pare imposibil şi care se va face într-un timp care depăşeşte ianuarie 2014, imposibil la acest moment”, a spus Constantin.

Facilităţi pentru fermieri

Ministrul a mai explicat că vrea să vină cu o serie de facilităţi pentru fermieri, purtându-se în acest sens discuţii cu băncile. “Am discutat cu băncile să punem gaj terenul agricol pe care vrem să îl cumpărăm, cum era înainte creditul imobiliar. Până acum, nu s-a permis acest lucru, băncile nu au acceptat terenul ca gaj, însă acum vor să accepte acest lucru. Gajarea cu terenul agricol ar fi o măsură foarte benefică pentru agricultorii români ”, a spus Constantin.

Avem în România 11 milioane de hectare de teren arabil din care 10 milioane s-au cerut în acest an pentru a fi plătite, deci 10 milioane dintre ele au fost cultivate, potrivit Agerpres. Potrivit datelor oficiale, din totalul suprafeţei de teren arabil din România, circa 10% este deţinută de străini, prin intermediul firmelor româneşti. De Istvan Deak, Elena Stan – Jurnalul National

Personalitatea lui Iuliu Maniu din perspectiva legionara

Una dintre remarcabilele figuri ale istoriei neamului românesc, luptător pentru libertatea românilor transilvăneni şi apoi reper moral în politica României Mari, marele patriot Iuliu Maniu se stingea acum 60 de ani, la 5 februarie 1953, în temniţa comunistă de la Sighet. Deşi promotor al unei doctrine politice în multe aspecte diferite de cea legionară, patriotismul şi moralitatea lui Iuliu Maniu s-au bucurat de mult respect, fiind evidenţiate de Căpitan ( care i-a şi îndemnat pe legionarii din Ardeal să îl voteze atunci când Mişcarea fusese împiedicată de guvern să depună liste proprii) şi de Comandant cu diferite ocazii.

În circulara nr. 10 din 26 noiembrie 1935, Corneliu Zelea Codreanu observa referindu-se la ziarul “Porunca vremii”:”Atacuri necontenite şi nedrepte la adresa domnului Iuliu Maniu. Într-unul din numere se cerea chiar arestarea tuturor maniştilor aducându-li -se acuzaţia, destul de perfidă, ca atacă monarhia. Pentru respectul adevărului, însă să se ştie de toţi că domnul Maniu atacă nu pe Rege, ci vâscul din jurul său, care omoară pe Rege şi nimiceşte monarhia românească. M-am simţit umilit când pe pagina întâi eram lăudat eu sau noi iar pe ultima era insultat Iuliu Maniu…Domnul Maniu ne este adversar, dar după dogma legionară nu ne este permis a ne purta fără onoare cu niciun adversar…”În circulara nr. 62 din 4 martie 1937, Căpitanul, combătând un articol din ziarul “Buna Vestire”, afirma despre Iuliu Maniu: “Peste alte deosebiri, noi credem că domnul Maniu este un om corect şi de ţinută morală, într-o ţară care moare în fiecare zi din lipsă de ţinută morală şi de corectitudine interioară. Că pentru această ţinută în contra sa se unelteşte după cum se unelteşte ceas de ceas şi în contra tineretului.“În privinţa pactului de neagresiune dintre legionari şi naţional-ţărănişti (împreună cu alte partide) dinaintea alegerilor parlamentare din 1937, Căpitanul, după ce a evocat diferenţele doctrinare dintre cele două formaţiuni, atât în politica internă cât şi în cea externă, a precizat: ”Cu toate aceste diferenţe mari de idei şi de păreri (între mine şi d. Maniu), nu înseamnă că nu putem voi împreună alegeri libere tocmai pentru a vedea care este şi părerea ţării şi în orice caz nu înseamnă că dacă suntem de păreri diferite, să vie un al treilea să ne fure voturile şi mie şi lui şi ţării.” (declaraţie de presă publicată la 30 noiembrie 1937)Şi din nou, în circulara din 15 decembrie 1937, Căpitanul ia apărarea lui Iuliu Maniu, atacat brutal de aparatul de propagandă al regimului carlist: “Duminică s-au ţinut în ţară, în capitală şi la radio, zeci de discursuri, toate lovind în Iuliu Maniu, în timp ce el a fost impiedicat, cu gaze lacrimogene, de a vorbi. A ataca din zece părţi un om – orice păreri ar avea el – punându-i în sarcină mai mult decât merită, şi în acelaşi timp interzicându-i a se apăra, este un act de laşitate care înalţă pe cel atacat şi înjoseşte pe atacatorii lui.”Comandantul Horia Sima explică natura relaţiilor dintre Mişcarea Legionară şi Partidul Naţional Ţărănesc în momentele importante ale istoriei interbelice: “În istoria Partidului Naţional Ţărănesc au predominat, rând pe rând, una ori alta din aceste două tendinţe – ideea naţională (a ramurii ardeleneşti) sau ideea de clasă (a ramurii valahe) – dând impresia unei nave fără cârmă, care pluteşte dusă de valuri. Relaţiile Mişcării Legionare cu Partidul Naţional Ţărănesc au suferit aceleaşi fluctuaţii: erau bune atunci când predomina în sferele conducerii naţional – ţărăniste curentul naţionalist şi proaste când ramura marxist – ţărănistă guverna destinele partidului. Nu trebuie să uităm că prima dizolvare a Gărzii de Fier a fost decretată de Ion Mihalache în 1931, pe când el era Ministru de Interne. Dar, abstracţie făcând de toate aceste oscilaţii, Corneliu Codreanu a manifestat mereu un mare respect pentru Iuliu Maniu, considerându-l drept un om corect şi un ireproşabil patriot. Căpitanul a întreţinut cu el contacte permanente, prin intermediul anumitor personalităţi…” (Horia Sima, Istoria Mişcării Legionare).

Respectul lui Iuliu Maniu faţă de Corneliu Zelea Codreanu s-a manifestat în mai multe ocazii dar în mod special prin mărturia pe care Maniu a depus-o în favoarea acestuia la procesul din 1938, gest de curaj şi mare demnitate într-un moment riscant şi care nu-i putea aduce lui Maniu decât dezavantaje politice în timpul dictaturii carliste. A fost de altfel ultimul moment când cele doua mari destine s-au intersectat aici, în plan terestru imediat, ele unindu-se mai târziu şi pe planul superior al dăruirii martirice depline în numele idealului creştin şi naţional. Viziunea politică a lui Iuliu Maniu şi cea legionară s-au aflat însă pe poziţii ireconciliabile în privinţa loviturii de stat de la 23 august 1944, Maniu fiind unul dintre principalii artizani ai acesteia, considerând-o un act de salvare naţională în timp ce pentru legionari ea este o capitulare ruşinoasă şi o catastrofă naţională (ceea ce Maniu avea să conştientizeze treptat mai târziu, când va vedea că încrederea sa în anglo-americani fusese crunt înşelată).

În pregătirea loviturii de stat, Iuliu Maniu a avut mai multe contacte cu lideri legionari rămaşi în ţară, în special cu George Manu, pe filiera Horaţiu Comaniciu. Maniu propunea legionarilor să se alăture loviturii de stat, ca singura soluţie de salvare a ţării, motivând că aliaţii occidentali ar aprecia faptul că întreg spectrul politic s-ar coaliza pentru răsturnarea regimului antonescian, inclusiv legionarii – foşti susţinători ai Germaniei, sugerând chiar faptul că astfel soarta postbelică a legionarilor ar fi mult uşurată. Legionarii au refuzat participarea (deşi credeau în sinceritatea propunerii lui Maniu şi nu aveau nicio simpatie pentru Antonescu), considerând pericolul bolşevic rusesc ca răul cel mai mare căruia merită să i te opui până la capăt. Dacă Maniu şi ceilalţi autori ai loviturii de stat şi ai capitulării României au înţeles situaţia proastă a Germaniei din punct de vedere militar nu au înţeles însă soarta tragică rezervată României de către învingători, deşi informaţii existau (vezi Mihail Sturdza, România şi sfârşitul Europei). Maniu şi regele Mihai doreau sincer salvarea ţării, dar n-au făcut decât să o predea pe tavă ruşilor, având o încredere naivă în promisiunile anglo-americane ce s-au dovedit total mincinoase. Sute de mii de ostaşi români au fost practic predaţi inamicului, România şi-a pierdut independenţa pe multă vreme iar poporul român a fost supus celei mai crunte terori din istoria sa, coşmar din care nu s-a trezit pe deplin nici până astăzi. Deşi a dat alte sute de mii de jertfe pe frontul anti-german (până în mai 1945), România nu a câştigat o soartă mai bună decât a Ungariei (care a luptat până la capăt alături de Germania), ba dimpotrivă, Ungaria se bucură permanent de mai mult respect şi nu doar din partea Germaniei (pe care noi am trădat-o) ci şi din partea SUA şi Angliei (pe care le-am ajutat să obţină victoria). Miopia deciziei de la 23 august o descrie şi Comandantul Horia Sima în cuvintele următoare: ”Din nefericire pentru ţara noastră nici în rândurile clasei conducătoare, a partidelor de opoziţie, nu se găsea nici un lider care să-şi dea seama de valoarea strategică a României şi să o negocieze în relaţiile cu Aliaţii. România reprezenta poziţia cheie în sud – estul european şi această poziţie putea fi valorizată pentru salvarea independenţei naţionale. Maniu şi Brătianu erau nişte ignoranţi în materie de politică externă, având încredere oarbă în “marile”democraţii occidentale, care la vremea aceea, cum spunea Căpitanul, deveniseră nişte anexe ale comunismului.”(Horia Sima, Prizonieri ai Puterilor Axei). Inutil a mai preciza că atât Maniu cât şi ceilalţi autori politici şi militari ai actului de la 23 august au fost exterminaţi în temniţele comuniste de către beneficiarii sovietici ai acestui act (cu excepţia regelui Mihai care a fost alungat din ţară şi a trăit umilit şi desconsiderat 50 de ani în exil), sub privirile indiferente ale marilor puteri occidentale.

Ar fi însă nedrept să desconsiderăm eforturile şi lupta constantă (chiar dacă fară rezultat) dusă de Iuliu Maniu în perioada 1944 -1947 pentru a împiedica instaurarea comunismului. Toate forţele anticomuniste din ţară au văzut în Iuliu Maniu adevăratul lider al opoziţiei, al României care se apăra de agresiune. Pentru salvarea democraţiei, a independenţei ţării dar şi a valorilor creştine călcate în picioare de ateismul bolşevic, poporul român (în proporţie de peste 70%, după datele reale) l-a susţinut pe Iuliu Maniu la alegerile (falsificate de comunişti) din noiembrie 1946. Fără deosebire de simpatii politice, pentru români Maniu a simbolizat atunci demnitatea românească, identitatea naţională la cel mai înalt nivel. Eliminarea politică şi apoi fizică a lui Maniu ilustrează clar voinţa regimului comunist de a elimina din societate valorile naţionale, creştine şi democratice pe care acesta le reprezenta. Din perspectiva istoriei noastre, moştenirea politico – spirituală a lui Iuliu Maniu se intersectează fericit pe mai multe planuri cu tezaurul de gândire şi simţire al Mişcării Legionare. De amândouă sufletul românesc are mare nevoie. 

De Preot prof. Marius Vişovan – Permanente

Desfatarile lui Ceausescu: “Fata cu parul carunt” si “Detasamentul rosu de femei”

Muncitorii mai deştepţi ca inginerii

Secretarului general al comuniştilor români i-a plăcut şi că în conflictele dintre ,,roşii“ (revoluţionari) şi ,,experţi“ (specialişti), prioritate au cei dintâi. Şi că în procesul producţiei materiale, mai importanţi decât tehnocraţii sunt muncitorii. „Inginerul, opina Ceauşescu, nu a pus mâna pe ciocan, nu ştie cum se face o maşină; el ştie să facă desenul maşinii şi te trimite s-o cumperi din străinătate”. Prin urmare, conchide el, trebuie folosite „cadrele de muncitori vechi, cu experienţă”. „Noi tot umblăm să vedem în Italia, în Elveţia, să aducem specialişti din vest”, îşi face Ceauşescu o mea culpa pentru politicile de independenţă economică prin cumpărări de licenţe şi tehnologii din ţările capitaliste. Nu va mai aproba importurile solicitate de ministere, i-a anunţat el pe membri Comitetului Executiv. Iar decizia aceasta a fost adevărata schimbare de macaz a politicii economice iniţiate de echipa lui Dej.

Contra îmburghezirii

I-a plăcut lui Ceauşescu şi furnicarul marilor uzine şi comune populare. ,,Există o mobilizare generală a poporului, spune el, de la copii până la oamenii bătrâni, toţi sunt mobilizaţi, puşi la treabă să înveţe, să lucreze; unul nu stă. Ciu En Lai spunea toată lumea trebuie să muncească, trebuie să facă ceva, nu se poate altfel.” Iar ,,revoluţiei culturale“ i-a atribuit geneză şi semnificaţii ca acestea: „A fost vorba de o luptă între două linii, de faptul că se crease o stare de spirit periculoasă, că erau foarte mulţi din foştii moşieri feudali care deţineau şi posturi de răspundere, că se crease o stare de ploconire în faţa străinătăţii şi o anumită mentalitate de îmburghezire şi toată activitatea a fost de a dezrădăcina această mentalitate, de a aşeza lucrurile ca oamenii să înţeleagă principiile revoluţionare şi să fie educaţi prin muncă.” Despre ieşirea Chinei din claustrarea autoimpusă prin ,,revoluţia culturală“, Ceauşescu a relatat următoarele: „Ne-au spus că sunt gata să-l primească pe Nixon, însă problema principală este Taivanul. În legătură cu ONU ne-au mulţumit pentru sprijinul care îl dăm, s-a scris şi în comunicat, sunt interesaţi să meargă la ONU. În general ei ne-au mulţumit pentru ajutorul dat în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor lor cu alte state unde ei sunt interesaţi”. Temperanţă observase Ceauşescu şi în viziunea chinezilor asupra relaţiilor cu celelalte ţări socialiste.

„Am spus despre succesele obţinute în condiţiile grele interne ale revoluţiei culturale, n-am spus că revoluţia culturală a fost bună”, a specificat Ceauşescu. De altfel, ,,revoluţia culturală” nu-l favorizase. ,,Banda celor patru” se împotrivise comerţului cu alte state pe motiv de trădare a intereselor naţionale. S-a opus şi înţelegerilor încheiate cu România asupra schimbului ţiţei-îngrăşăminte chimice. Dovadă că lucrurile se schimbaseră în bine a fost creditul acordat de chinezi românilor în valoare de 60 milioane de dolari, din are jumătate în mărfuri.

Ce-a fost moşierul şi cum lupta ţăranul

Impresii aparte a împărtăşit Ceauşescu despre spectacolele vizionate, ministru al culturii fiind din 1960, nevasta lui Mao, fosta actriţă Jiang Qing.

„După părerea mea, a povestit Ceauşescu, aici au făcut o cotitură revoluţionară şi într-adevăr se poate vorbi de revoluţie culturală. Au dat la o parte – poate prea brusc, dar după părerea mea au făcut bine – toate aceste mentalităţi mic-burgheze şi au luat-o de la capăt. Toată activitatea lor culturală, de balet, de teatru, a fost pusă pe baze revoluţionare. Au spus aşa: aici nu vrem în nici un fel să pătrundă concepţiile burgheze. Ne-au prezentat «Fata cu părul cărunt» refăcută sub conducerea lui Cian Cin (Jiang Qing, n.n.), care este o femeie destul de inteligentă şi ştie ce vrea. Acum era pusă pe o altă concepţie, nu cum era înainte. Scoate în relief şi pe moşier, dar şi pe ţăran, pe fata aceasta. Scoate bine în relief şi ce a fost moşierul, dar şi hotărârea de luptă a ţăranilor. Ne-au spus aşa: noi vrem ca tineretul să ştie ce au fost moşierii, ce-a reprezentat burghezia. Mi-a plăcut foarte mult. Şi mi-au spus că încă o vor mai perfecţiona. Am văzut şi «Detaşamentul de femei». Unii tovarăşi au spus că e simplist, dar am vrea să avem şi noi aşa ceva. O tematică foarte bună privind transformarea omului. În general, se pune faţă în faţă mentalitatea imperialismului cu relaţiile noi, ceea ce noi nu facem. Noi am împânzit cinematografia cu filme de aventuri, iar teatrul cu piese occidentale. Am scos piesele revoluţionare şi am introdus piese fără nici un conţinut. La fel facem şi la televiziune unde tot discutăm şi nu s-a schimbat nimic.” 

De Lavinia Betea – Adevarul

Noua Dreapta a spus NU “Guvernului FMI” la Timisoara (FOTO+VIDEO)

Sâmbătă, 16 martie 2013, a avut loc în Timișoara un marș organizat de filiala locală a Noii Drepte împotriva “Guvernului FMI”, Băncii Mondiale și a hegemoniei birocraților de la Bruxelles asupra statelor naționale.

Circa 150 de tineri din mai multe orașe ale țării au venit în capitala Banatului și au mărșăluit la orele prânzului pe străzile orașului “înarmați” cu steaguri naționaliste și cu drapele tricolore. Alături de tinerii români au fost și membrii unei delegații din partea organizației partenere Acțiunea Sârbească din statul vecin.

Acțiunea a început la ora 14.00 din fața Consulatului Republicii Moldova din Timișoara și s-a încheiat în fața statuii poetului și militantului naționalist Mihai Eminescu din centrul Timișoarei. 

Printre scandările favorite ale demonstranțiolor au fost lozinci precum “Afară, afară cu Banca Mondială”, “Vrem naționalism, nu capitalism”, “Jos guvernul FMI”, “PDL și USL fură prin rotație”, “Nu vrem să fim o nație de sclavi”, “Noua Dreaptă, mândrie națională”, “Libertate națională” sau “Masoneria distruge România”. Deasemenea au fost afișate și pancarte pe care scria “Acordul cu FMI: Crimă împotriva naţiunii”, “Nu vrem să fim cobaii FMI” sau “Stop dictaturii FMI”. În plus a fost cerută și pedeapsa capitală pentru furtul din avuția statului.

“Ţara nu ne mai aparţine nouă, ci FMI-ului. Asta e clar în urma tuturor deciziilor care s-au luat în ultimul timp. Fie că este vorba de PDL, fie că este USL. Toţi au fost aserviţi FMI-ului. Clasa politică reprezintă interese externe, niciodată nu au fost interesaţi de popor. Vrem o clasă politică conştientă de binele poporului său. Foarte multe lucruri ni se impun de Uniunea Europeană. Nu ai cum să ieşi din UE, dar măcar să fim trataţi decent”, a declarat în fața presei Bogdan Popa, preşedintele Noua Dreaptă Timiş.

“Cine sunt, de fapt, liderii politici din ţara noastră? Sunt plagiatori, interlopi, aventurieri, manipulatori. România a devenit o haită condusă de hiene (…) FMI este un instrument de tortură pentru a pune ţările pe butuci. Fiecare ţară care a luat bani de la FMI a fost pusă pe butuci”, a spus la rândul lui Cătălin Duţă, unul dintre organizatori.

 Sursa: FrontPress.ro

Noua Dreapta va protesta la Arad impotriva “iredentismului maghiar” si a provocarilor UDMR

Noua Dreaptă va organiza în data de 15 martie 2013, la Arad, un marş dedicat memoriei lui Avram Iancu, în semn de protest faţă de manifestările provocatoare ale liderilor UDMR, care vor celebra tot vineri Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Acţiunea tinerilor naţionalişti români se doreşte “un mesaj împotriva iredentismului maghiar”. În acelaşi timp, liderul UDMR Arad consideră că acţiunea este o contra-manifestaţie la comemorările din Parcul Reconcilierii.

Preşedintele Noua Dreaptă Arad, Dumitru Măgureanu, a declarat pentru Mediafax că a obţinut de la autorităţile locale autorizaţia pentru marşul la care ar urma să participe peste o sută de membri şi simpatizanţi ai organizaţiei, avându-se în vedere faptul că acţiunea va avea loc într-o zi lucrătoare. Potrivit lui Măgureanu, participanţii îl vor comemora pe Avram Iancu printr-un marş care se va desfăşura timp de o oră şi jumătate,începând de la ora 12.00, pe traseul Podgoria-Gară-UTA-Gară-Podgoria-Piaţa Avram Iancu. 

“Mesajul acţiunii este unul împotriva iredentismului maghiar. Vom avea cântece patriotice pe tot parcusul acţiunii, care ne dorim să fie una paşnică”, a spus liderul local al Noii Drepte.

Marşul Noii Drepte va avea loc cu câteva ore înainte de comemorările organizate de comunitatea maghiară locală în Parcul Reconcilierii Româno-Ungare, care încep la ora 17.00 şi la care sunt aşteptate aproximativ o mie de persoane. Ungurii vor depune coroane de flori la baza Statuii Libertăţii, ridicată în memoria a 13 generali ucişi în oraş în 1849. Ofiţerii au fost acuzaţi că au organizat acţiuni de represiune împotriva civililor români.

 Liderul UDMR Arad, Levente Bognar, a declarat corespondentului Mediafax, că acţiunea anunţată de Noua Dreaptă “este în afara principiilor europene”. “Este o manifestaţie cu tendinţa de a ataca, o contra-manifestaţie atunci când unii îşi sărbătoresc Ziua Naţională. Nu este un gest de respect reciproc pe care dorim să-l menţinem în Arad şi în toată România”, a spus preşedintele judeţean al UDMR.

Jandarmeria Arad a anunţat că va asigura măsurile de ordine publică la ambele acţiuni organizate vineri, atât la cea a Noii Drepte, cât şi la cea a comunităţii maghiare. Noua Dreaptă a manifestat, la Arad, printr-un marş similar, şi în 6 octombrie 2012.

Marş naţionalist şi la Timişoara

Noua Dreaptă va mai organiza şi sâmbătă, 16 martie 2013, cu începere de la ora 14.00, un marş de protest împotriva întregii clase politice şi a “ocupanţilor UE şi FMI”, acţiune care va avea loc de data aceasta în Timişoara. Demonstranţii se vor întâlni în faţa intrării în Parcul Copiilor “Ion Creangă”, din apropierea Consiliului Judeţean Timiş şi a Consulatului Republicii Moldova din Timişoara.

Sursa: FrontPress.ro

Atentie la postarile “NATIONALISTE” de pe FB! Precedent: O instanta din Romania a stabilit ca pagina de Facebook este spatiu PUBLIC, nu PRIVAT

Curtea de Apel Targu Mures a stabilit, intr-o cauza judecata in contencios administrativ, ca pagina de Facebook este spatiu public, nu privat. “Reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuta postala electronica. Profilul sau personal pe Facebook chiar daca este accesibil doar prietenilor adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre ‘prieteni’ putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunostea”, se arata intr-o decizie pronuntata de Curtea de Apel. Este vorba de un dosar in care fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures a contestat o sanctiune primita de la Consiliul National pentru Cobaterea Discriminarii din cauza unei postari pe pagina personala de Facebook.

In timpul protestelor din iarna anului trecut impotriva Guvernului Boc, mai exact pe 19.01.2012, Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures, a postat pe pagina personala de Facebook un mesaj: “Arbeit macht frei – asta sa inteleaga protestatarii”.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) l-a sanctionat in februarie 2012, ca urmare a autosesizarii Consiliului, cu amenda contraventionala in valoare de 1.000 de lei, pe motiv ca “fapta constituie o propaganda nationalista care aduce atingere demnitatii umane si creeaza o atmosfera degradanta, umilitoare si ofensatoare indreptata impotriva grupului de protestatari”.

Munteanu a atacat hotararea in instanta, considerand-o nelegala din mai multe motive, invocand intre altele si faptul ca pagina sa de Facebook, unde a postat mesajul incriminat, ar fi spatiu privat, nu public. Instanta i-a respins contestatia fostului director de cabinet.

“Utilizarea in sine a afirmatiei ‘Arbeit macht frei’ intr-un cadru public sau accesibil publicului cu ocazia exprimarii unei opinii referitoare la o anumita categorie de persoane (protestatarii), provoaca fara nici un dubiu asocierea acesteia cu sentimente de dispret, repudiere, intoleranta, asa incat, reclamantul nu poate sustine ca a actionat fara vinovatie. Pe de alta parte, nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit carora prin postarea mesajului nu a urmarit lezarea demnitatii umane cata vreme, asa cum s-a aratat mai sus, utilizarea acestui slogan, asociat in constiinta populara cu ororile nazismului, dovedeste intoleranta acestuia fata de drepturile civile ale protestatarilor, consecinta fiind lezarea demintatii acestora”, se mai arata in decizia Curtii de Apel Targu Mures.

Hotararea a fost pronuntata in 17 ianuarie 2013, iar intre timp a fost publicata si motivarea. Hotararea poate fi atacata cu recurs.

In Romania, cazul este o premiera, insa situatii similare au fost judecate si in alte state europene. Justitia franceza a condamnat in ianuarie 2012 la amenda de 500 de euro un slariat al unei operator Call center care postase pe Facebook expresii injurioase la adresa angajatorului sau.

De D. Tapalaga – HotNews

Elevii ROMANI ar putea sa fie OBLIGATI sa invete istoria TIGANILOR la scoala

Elevii români din ciclul gimnazial ar putea să fie obligaţi, începând de anul viitor, să înveţe pentru o materie suplimentară. Este vorba de istoria celor 18 minorităţi naţionale recunoscute oficial în România. Propunerea legislativă inedită a venit din partea liderului Partidei Romilor, deputatul Nicolae Păun. Acesta îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din Parlamentul de la Bucureşti.

Nicolae Păun îşi argumentează propunerea prin faptul că predarea istoriei minorităţilor naţionale ar duce la eliminarea prejudecăţilor în rândul populaţiei majoritare.

„În primul rând voi depune acestă lege întrucât, în legea fundamentală, Constituţia României, scrie clar că minorităţile conlocuitoare sunt parte constitutivă a României. Cred că este obligatoriu ca toți copiii să ştie istoria celor alături de care trăiesc şi ce contribuţie au avut la dezvoltarea acestei ţări. Mai cred că atunci când cineva îl cunoaşte pe cel de lângă el, cu trecutul lui nu va mai judeca doar după ureche, ci se vor avea alte raportări fie că e ţigan sau ungur. În acest fel, vom reuşi să colaborăm mai bine şi să eliminăm anumite animozităţi care ne fac viaţa nu tocmai roză”, a declarat deputatul ţiganilor pentru ziarul Libertatea.

Minorităţile naţionale considerate tradiţionale în România sunt (în ordine descrescătoare după numărul de persoane): ţiganii, ungurii / secuii, ucrainienii, germanii (saşii şi şvabii), ruşii lipoveni, turcii, tătarii, sârbii, slovacii, bulgarii, croaţii, grecii, evreii, cehii, polonezii, italienii, armenii şi ceangăii. 

Sursa: FrontPress.ro

Mii de oameni au protestat la Barlad impotriva exploatarii gazelor de sist

Circa 7.000 de persoane au protestat miercuri, în Bârlad, faţă de intenţia Chevron de a începe forarea unui puț de explorare la perimetrul de gaze de șist de la Bârlad. Forarea este planificată pentru a doua jumătate a acestui an.

Anunțul începerii explorării gazelor de șist i-a mobilizat pe opozanții acestui proces. La manifestare au participat cetățeni din mai multe județe, precum Galați, Timișoara sau Buzău, dar și din Capitală. Protestul de miercuri a fost organizat de un grup de inițiativă format din mai mulți avocați, preoți sau geologi care susțin că au studiat problema și au constatat că riscurile acestei afaceri sunt mult mai mari decât beneficiile. Demonstran’ii s-au declarat împotriva exploatării gazelor de șist din județul Vaslui și zona Dobrogei. Aceștia îi susțin pe localnici, ingrijorați fiind că apa potabila din zona va fi contaminată.

‘Jos Chevron’, ‘Nu ne distrugeţi viitorul’, ‘Chevron este cel mai urat vis american. Cetăţeni, treziţi-vă!’, ‘Chevron, go home!’ sau ‘Bârlădeni salvaţi viitorul copiilor voştri!’ sunt doar câteva dintre mesajele afişate de manifestanţii care au mărşăluit pe străzi în acordurile Imnului Naţional, ‘Deşteaptă-te, române!’.

Potrivit ziare.com, manifestația de miercuri este cea de a patra acțiune de protest organizată în județul Vaslui. Manifestanții sunt hotărăți să continue protestele până când Guvernul Ponta va respecta promisiunile de a nu explora și exploata gazele de șist.

Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

“Forarea unui puţ de explorare este planificată pentru a doua jumătate a lui 2013″, se arată într-un raport publicat recent de grupul american şi citat de Ziarul Financiar.

Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Acordurile pentru cele trei perimetre de la malul Mării Negre vizează explorarea, dezvoltarea şi exploatarea perimetrelor.

 Sursa: FrontPress.ro

Primul muzeu al culturii tiganesti va fi inaugurat in Bucuresti

“Muzeul Culturii Romilor din România” va fi inaugurat luni, de la ora 11.00, la Primăria Sectorului 6 din Capitală, evenimentul fiind organizat în contextul “Zilei dezrobirii romilor” (20 februarie 1856). Aceasză instituţie va fi prima de acest fel din ţara noastră.

Asociaţia Romano ButiQ şi organizaţia KCMC, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 6 şi Şcoala Naţionala de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), sunt factorii implicaţi care au pus bazele acestui proiect inedit.

“Nevoia înfiinţării unei astfel de instituţii pleacă de la faptul că, de cele mai multe ori, atunci când se discută la nivel public despre etnia romă, cunoaşterea este înlocuită de prejudecăţi şi stereotipuri. În acest context, iniţiatorii proiectului consideră că este necesară existenţa unui Muzeu al Culturii Romilor de tip forum, nu doar o înşiruire de artefacte reprezentative, ci un ansamblu dinamic de idei şi poveşti ilustrate prin obiecte, instalaţii şi oameni, în aşa fel încât muzeul să genereze o reală dezbatere pentru toate nivelurile de public – publicul larg, jurnalişti, elevi, studenţi, profesori, mediul academic etc”, se arată într-un comunicat de presă, citat de Mediafax.

Muzeul va fi amplasat pe un spaţiu oferit de Primăria Sectorului 6 şi va fi construit de KCMC, împreună cu Asociaţia Romano ButiQ.

Data de 20 februarie a fost declarată oficial “Ziua dezrobirii romilor din România”, prin legea nr. 28 din 11 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial din 15 martie 2011.

Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 20 februarie 1856 se elibera ultima categorie de robi, cei ai particularilor, acordându-se despăgubiri proprietarilor prin “Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Românesti”, aceasta fiind practic prima mare reformă socială a Principatelor Române. Dezrobirea tiganilor figura ca un punct important în politica vremii, emanciparea robilor ţigani fiind menţionată şi în programul revendicărilor revoluţionarilor de la 1848.

În realitate cea mai numeroasă minoritate etnică din ţara noastră, ţiganii au ieşit la recensământ doar 619.000, adică 3,2 la sută din populaţia stabilă a României, faţă de 535.000 câți au fost numărați în 2002. Cifra este clar falsă, estimările neoficiale indicând cel puţin 2 sau chiar 3,5 milioane, la care se pot adăuga alte câteva milioane de persoane care provin din familii mixte. Deasemenea în ultimii 10 ani ţiganii au fost singura etnie care a înregistrat o creştere demografică, comparativ cu românii şi restul naţiunilor conlocuitoare. 

Sursa: FrontPress.ro

Protest NATIONALIST in fata ambasadei Ungariei din Bucuresti

Luand act de atitudinile provocatoare ale unor oficiali de la Budapesta si ale liderilor iredentisti ai maghiarilor din Romania privind sutinerea fatisa a arborarii ilegale a asa-zisului drapel secuiesc pe institutiile publice din Harghita si Covasna, organizatia nationalista de tineret Noua Dreapta a anuntat ca va picheta ambasada Ungariei din Bucuresti.

Biroul de relatii cu presa al organizatiei a informat ca este posibil ca saptamana viitoare sa aiba loc proteste similare si in fata consulatelor ungare din Cluj, Timisoara, Iasi si Constanta. Totul depinde de aprobarea acestor manifestari de catre autoritatile locale.

Demonstratia din Bucuresti va avea loc luni, 11 februarie, cu incepere de la ora 11, in fata reprezentantei diplomatice a statului vecin, din strada Jean-Louis Calderon, nr.  63-65, sector 2, în apropierea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

Sursa: FrontPress.ro

Sustine si TU campania STEAGUL SUS!

RECENTE